Parlamentul, la un pas de a incrimina delictul de opinie pe modelul Rusiei. Aleșii aruncă responsabilitatea de la unii la alții

Camera Deputaților a votat luni seară un proiect de lege care interzice incitarea publicului la violență, ură sau discriminare. Printre direcțiile proiectului a apărut însă și un amendament după un model de la Moscova, care incriminează delictul de opinie pe motiv de apartenență politică.

Concret, proiectul de lege urmărește punerea în acord a Codului Penal o directivă europeană privind combaterea anumitor forme și expresii de discriminare pe criterii etnice, de rasă, sex, etc. Proiectul a trecut de votul Parlamentului încă din vara anului trecut, fiind votat de către toate partidele. Cu toate astea, legea a fost contestată pe 21 iulie la Curtea Constituțională chiar de către președintele Klaus Iohannis. Acesta a motivat că legea nu este îndeajuns de clară.

Primele modificări

La origine, proiectul a fost inițiat de către Guvern pentru transpunerea unei decizii europene, iar în varianta trimisă către Parlament se prevedea că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte criterii de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Proiectul a trecut de votul din Senat, însă atunci când a ajuns la Camera Deputaților au fost eliminate toate categoriile care ar putea fi discriminate, fiind lăsată o formă ambiguă - „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane”.

Politicienii nu mai vor să fie discriminați

După ce proiectul a fost întors în Parlament de către președintele Iohannis, acesta a suferit din nou modificări, de data aceasta la Comisia juridică din Senat. Printre schimbări se regăsește și un amendament care incriminează și delictul de opinie pe motiv de apartenență politic.

Fostul consilier prezidențial Adriana Săftoiu a explicat pentru Ziare.com că amendamentul riscă să devină periculos. „Ce înseamnă instigarea la ură? Dacă eu, de exemplu, spun că guvernanții noștri au o vină destul de mare în relația panicardă a cetățeanului, vezi benzina, uleiul, iodul, pașapoartele, politicianul nostru sensibil, căci știm că ai noștri sunt niște firi foarte sensibile, poate să-mi spună `madam, ai incitat la ură`”, notează fostul consilier.

Săftoiu mai avertizează că introducerea politicului în amendament amintește de cenzura promovată de către Moscova și că cetățenii sunt îndreptățiți să se întrebe dacă parlamentarii nu profită într-un mod cinic de războiul din Ucraina pentru a promova astfel de proiecte.

"Riscurile sunt extrem de mari ca să ne așteptăm la o cenzură generalizată și cumva cei care pun egalitate între ceea ce face Putin în Rusia și legile ascunse în cuvintele și literele acestui articol, nu greșesc foarte mult, au motive să-și pună întrebarea dacă nu cumva este un mod cinic prin care politicienii noștri profită de acest război de la noi din coastă”, a mai relatat fostul consilier.

Despre proiectul de lege a vorbit și deputatul USR Mihai Badea, care a anunțat și că formațiunea sa va ataca legea la CCR. „Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, afirmă Badea pentru G4Media.

Laura Vicol dă vina pe Comisia Europeană și fosta guvernare

Întrebată marți, 15 martie, despre acest proiect de lege, Laura Vicol a precizat că el transpune în legislația românească o directivă europeană și că forma sa inițială a fost dată de către „guvernul din care făcea parte și USR”.

În ce privește modificarea amendamentelor, aceasta a susținut că „se vorbește în mod greșit” despre acest lucru și că de fapt ea a venit în ajutorul jurnaliștilor și al cetățenilor. ”Se lăsa un cadru larg unor interpretări lăsate liberului arbitru, prin care omul putea să fie sancționat pentru ceva ce poate nu a gândit. Prin acea expresie, pe care eu am considerat, cu riscul de a fi întoarsă această lege din nou, la CCR, că cetățeanul român nu este protejat, că se lasă un loc liber interpretărilor, care ar putea prejudicia libertatea presei în primul rând, prin acea expresie, şi am eliminat-o din amendament. Nu este amendamentul Laura Vicol, nu este un amendament pe care eu l-am propus, nu este un amendament pe care eu l-am introdus, dimpotrivă", a explicat deputatul PSD.

România marchează o creștere importantă a producției industriale. Ciolacu: ”Pentru că s-a bazat foarte mult pe investiții şi nu pe consum”

Cu un avans de 2,7%, România se numără printre ţările membre UE cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale din blocul comunitar, arată datele publicate, luni, de Oficiul...

Fugarii penali ar putea fi obligaţi să suporte cheltuielile de aducere în ţară. Proiectul de lege, adoptat de Senat. Urmează Camera Deputaților

Proiectul de lege iniţiat de către Guvern, care reglementează modalitatea de stabilire a cheltuielilor judiciare în cazul fugarilor care s-au sustras de la urmărirea penală sau de la...