Cât de puternică este propaganda rusă în România. Expert în dezinformare: ”Am văzut-o la intensitate copleșitoare încă de la declanșarea invaziei”

Joi, 21 Aprilie 2022, ora 03:00
16007 citiri
Cât de puternică este propaganda rusă în România. Expert în dezinformare: ”Am văzut-o la intensitate copleșitoare încă de la declanșarea invaziei”
Ucrainenii se întorc acasă din străinătate FOTO / Nexta Live

Războiul din Ucraina a adus, pe lângă distrugeri și pierderi de vieți omenești, o panică generalizată în țările din zonă.

Propaganda rusă își face bine treaba în România, iar oamenii de bună credință au ajuns să nu mai știe ce este real și ce este dezinformare. Experții ne sfătuiesc să fim atenți la mesajele cu puternic impact emoțional.

Românii sunt destul de expuși la o astfel de propagandă, cu toate că în mentalul colectiv rușii nu sunt bine văzuți aici. Oamenii sunt însă tentați să creadă ceea ce se distribuie neverificat pe rețelele de socializare sau să comenteze la postări care nu au nicio legătură cu realitatea.

Propaganda a ajuns până într-acolo încât refugiații ucraineni sunt ”acuzați” de proasta alimentație a pacienților din spitale

Cercetătorul Nicolae Țîbrigan a explicat într-un interviu acordat Ziare.com cum funcționează această propagandă a Rusiei în România, ce domenii vizează și cum să ne ferim de știrile false care ne pot face atâta rău.

”În prezent putem face o evaluare a intensității propagandei ruse în sensul în care putem cuantifica inclusiv cantitativ ceea ce înseamnă discursul sau narativele lansate în spațiul mediatic din România și care includ teme de propagandă ale Kremlinului. Le-am văzut la o intensitate copleșitoare începând chiar din primele zile de la declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina”, a explicat Nicolae Țîbrigan.

Potrivit cercetătorului, ”domeniile propagandistice variază, ele se referă în principal la sectorul militar, zona de securitate, politică externă, vizând neutralitatea României în ceea ce privește sprijinul pe care ar putea să-l acorde Ucrainei împreună cu celelalte state europene”.

”Apoi vizează zona socială, acuzând inclusiv refugiații ucraineni că ar fi de vină, de exemplu, pentru proasta alimentare a pacienților din spitale.

Am văzut astfel de fakenews-uri distribuite intens pe rețelele de socializare în care apărea o poză mai veche cu un meniu, destul de sărăcăcios dintr-un spital. Această imagine circula însă mai demult, în afara contextului războiului din Ucraina.

Apoi vizează domeniul medical. Vorbim în continuare de COVID-19, însă cu o intensitate mai mică, despre vaccinare în spatele căreia s-ar afla, chipurile, o ocultă globală”, a mai spus Nicolae Țîbrigan.

Propaganda pe trei nivele. Partidele o folosesc pentru a câștiga capital politic

Mass-media, partidele politice, chiar și oamenii simpli fac propagandă rusă, unii fără să stie acest lucru.

”Dacă am structura general toate aceste domenii, le-am vedea sub forma a trei nivele. Primul nivel este cel al mass-media oficiale de propagandă a Kremlinului care lansează propriile teme. Al doilea nivel se referă la unele partide politice și mișcări de la noi din România. Nu spunem neapărat că sunt plătite de către Moscova dar oarecum se folosesc de temele de propagandă generate de Kremlin pentru a câștiga capital politic.

Al treilea nivel este reprezentat de așa-numiții agenți de influență sau ”idioții utili” și ține mai degrabă de zona cetățenească. Este vorba despre indivizi care conștient sau inconștient fac agenda Kremlinului. Practic răspândesc, comentează sau propagă narațiuni dezinformatoare. Nemaivorbind că pot exista inclusiv așa-numitele ”ferme de trolli”. Este o discuție care a populat la un moment dat social media.

Știm că această fermă a fost activată la Moscova, nu știm dacă ea are ca obiectiv și România, dar sunt cercetători care urmăresc posibilitatea existenței targetării țării noastre de către astfel de ferme de trolli care pur și simplu identifică și popularizează prin comentarii denigratoare sau care să incite publicul la a distribui sau a comenta în continuare”, a explicat expertul în dezinformare.

Cum funcționează propaganda din ambele părți: Rusia le spune ucrainenilor că nu au nicio șansă, Ucraina spune că va câștiga războiul

Propaganda nu este numai din partea Rusiei, în acest conflict. Fiecare parte implicată încearcă să obțină ceva din războiul informațional.

”În vreme de război, ministerele Apărării funcționează și ca un soi de ministere de propagandă. Este evident că ambele părți aflate acum în conflict încearcă să-și sporească propria narațiune pentru a-și securiza propria populație în raport cu agresiunea informațională din afară și a-și promova cauza la nivel internațional, la nivelul opiniei publice globale.

Chiar din primele zile ale războiului exista un fel de ”ceartă” informațională din care fiecare parte încerca să câștige teren în acel vid informațional. În prima etapă Ucraina a reușit să surclaseze Federația Rusă în ceea ce privește comunicarea la nivel internațional, mai puțin la nivelul cetățenilor din interiorul Federației Ruse.

Pentru că fiind vorba despre autocrație, Rusia s-a izolat din punct de vedere informațional foarte rapid pentru a nu permite apariția unor interpretări alternative a așa-numitei operațiuni militare despre care vorbea Putin.

Au fost închise televiziuni și agenții de presă, fiind acuzate că ar fi agenți străini. A fost mai degrabă o sabie cu două tăișuri pentru că Rusia a avut de pierdut de pe urma acestei confruntări de propagandă de război. E un fapt normal”, a arătat Nicolae Țîbrigan.

Este de fapt o strategie prin care cele două părți încearcă să își mobilizeze oamenii și să își facă o imagine cât mai bună la nivel internațional.

”Așa se întâmplă în război, fiecare parte încearcă să-și promoveze propria cauză și chiar să-și mobilizeze populația și armata, să mențină moralul la cote pozitive.

De aceea este foarte important să fim mult mai atenți atunci când vedem știri militare, știri din zona de război. Sunt câteva recomandări despre cum putem evita dezinformarea pe timp de război pentru că ambele părți recurg la operațiuni psihologice și vor încerca întotdeauna să profite de pe urma acestora.

Rușii încearcă să-i convingă pe ucraineni că situația lor este fără speranță și vedem cum s-a intensificat discursul lor în raport cu civilii și militarii ucraineni blocați în Mariupol. În schimb ucrainenii vor să-și convingă populația că există o șansă reală de a-i învinge pe ruși și de a câștiga acest război”, a mai spus cercetătorul.

Cum să identificăm ce este fals și ce este adevărat în aceste știri?

Suntem asaltați de informații pe toate canalele. Însă, având în vedere că evenimentele sunt în desfășurare, unele știri mai puțin reale despre război, pot fi transmise fără rea intenție în spațiul public. Din acest motiv este bine să așteptăm o confirmare oficială până să le distribuim cunoscuților sau pe conturile de socializare imagini dramatice din teatrul de operațiuni militare.

”În primul rând trebuie să verificăm sursa știrilor, inclusiv trebuie să vedem data creării contului de TikTok, Facebook, Telegram.

De asemenea, este bine să verificăm încă o dată chiar și știrile venite de la surse credibile. De ce spun că acest lucru este important? Jurnaliștii, la rândul lor, pot greși. Nu putem să considerăm neapărat o tendință de dezinformare, însă întotdeauna intervine factorul uman, este vorba despre un flux informațional vast, iar jurnaliștii pot fi copleșiți și iar din dorința de a da cât mai rapid o știre nu pot verifica în timp util dacă un video sau o poză este reală.

Am avut astfel de situații, atent discutate la acea vreme, cum a fost cazul imaginilor prezentate de Antena 3 ca fiind o confruntare de la Marea Azov și care s-a dovedit a fi de fapt un joc video”, a mai punctat specialistul.

Nicolae Țîbrigan precizează că trebuie să fim foarte atenți la emoții pentru că propaganda și dezinformarea pe timp de război sunt întotdeauna emoționante și caută să stârnească fie furie, fie indignare, emoții puternice.

”Chiar aceste emoții ne împing, de fapt, să dăm mai departe informația respectivă, să share-uim. De aceea este foarte important ca atunci când întâlnim astfel de conținut care se referă la război care ne creează emoții și care ne îndeamnă să dăm mai departe, să ne gândim de două ori înainte de a face acest lucru, să așteptăm să vedem dacă știrea este veridică.

Sunt și jurnaliști onești care chiar dacă dau o informație, o poză sau o filmare neverificată atenționează publicul cu privire la acest aspect. În România nu am văzut așa ceva”, a mai spus Nicolae Țîbrigan.

”Experții” în război de azi sunt foștii comentatori de modă

Specialistul ne îndeamnă să verificăm mai înainte noii formatori de opinie care își dau cu părerea despre război și despre consecințele acestuia. Unii dintre ei sunt doar persoane cărora le place să comenteze orice, fără să aibă expertiză pe acest domeniu.

”De asemenea, este bine să verificăm și calitatea experților. Apar foarte mulți experți care acum își dau cu părerea și foarte mulți dintre ei este posibil să fie falși experți. Să fim foarte atenți la profilul lor, la background, dacă au expertiză pe teme militare, sociale, medicale, etc.

În ultima perioadă a crescut numărul formatorilor de opinie care încearcă să ne explice cum stau lucrurile în teatrul de operațiuni militare, dar în trecut vorbeau despre modă sau vreme. Trebuie să fim atenți să nu confundăm satira cu știrile reale”, a transmis cercetătorul.

Mai puține surse de informare?

Și Nicolae Țîbrigan ne mai ”vinde” un pont:

”Să fim atenți la detaliile din filme sau poze. Acestea ne pot spune dacă acel conținut a fost modificat sau nu sau dacă poate fi localizat undeva. Unele știri ar putea fi reciclate din trecut și schimbată locația, ar putea fi date imagini cu evenimente militare din Siria sau Afganistan să fie prezentate ca fiind din Ucraina”.

Iar numărul surselor de informare ar trebui să fie totuși limitat la câteva, iar acelea să fie de încredere.

”Aș recomanda în același timp să reducem numărul de site-uri sau posturi de știri de pe care ne informăm pentru că dacă încercăm să consumăm absolut totul o să ajungem să nu mai înțelegem nimic din fluxul informațional.

Și, foarte important, fără panică. Am văzut astfel de mesaje care încearcă să instituie un soi de panică la nivelul populației: ba că Rusia va ataca România, ba că se pregătește o incitare a României într-un război sau că avionul militar prăbușit în Dobrogea ar fi doborât de ruși sau forțele militare ucrainene. Oricum panica nu ajută la nimic, însă este destul de contagioasă mai ales în epoca noastră a rețelelor de socializare, unde cu un click se poate ajunge de la o mulțime de utilizatori în mai puțin de o secundă”, a conchis Nicolae Țîbrigan.

Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022. Au fost bombardate orașe strategice din Ucraina. Zeci de mii de oameni, soldați și civili au murit. Printre victime se află și sute de copii. Vladimir Putin spune că războiul este, de fapt, ”o operațiune militară specială”, însă experții spun că de fapt vrea să cucerească Donbasul, pentru moment. Alții spun că o victorie a rușilor acolo ar fi greu de obținut.

Citește și:
Reacția dură a lui Zelenski după ce șeful CIO a anunțat că sportivii ruși ar putea reveni la competițiile internaţionale VIDEO
Reacția dură a lui Zelenski după ce șeful CIO a anunțat că sportivii ruși ar putea reveni la competițiile internaţionale VIDEO
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe şeful Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, la Bahmut, pentru a vedea situaţia din zonă şi a înţelege faptul că nu...
Ucraina cere mai mulți bani după atacurile Rusiei din ultimele luni. Noua sumă pe care o va negocia cu partenerii occidentali
Ucraina cere mai mulți bani după atacurile Rusiei din ultimele luni. Noua sumă pe care o va negocia cu partenerii occidentali
Premierul ucrainean Denis Şmîgal a anunțat vineri, 27 ianuarie, că țara sa va avea nevoie de o finanţare suplimentară anul acesta, în special pentru efectuarea de reparaţii în...