Ce fac acum principalii provocatori ai evenimentelor din 10 august. O parte sunt în continuare pe cai mari

Miercuri, 10 August 2022, ora 21:30
5817 citiri
Ce fac acum principalii provocatori ai evenimentelor din 10 august. O parte sunt în continuare pe cai mari
Principalii actori fie s-au pensionat fie au în continuare funcții importante FOTO Arhivă 10 august

Multe dintre personajele care au fost în spatele evenimentelor violente din 10 august 2018 se află astăzi în continuare în poziții cheie, fără să sufere vreo consecință în ciuda sutelor de plângeri penale din partea oamenilor bruscați de jandarmi.

Pe 10 august 2018 aproximativ 100.000 de oameni, o parte bună venită din diaspora, s-au adunat în Piața Victoriei din București pentru a protesta împotriva Guvernului PSD condus atunci de Viorica Dăncilă și pentru a opri asaltul asupra justiției. La finalul zilei însă, protestul a degenerat iar jandarmii au intervenit în forță cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe manifestanți. Deci de televiziuni din țară dar și din străinătate au publicat apoi imagini cu numeroși oameni pașnici sau cu mâinile ridicate care au ajuns să fie loviți de către jandarmi ori pulverizați cu spray-uri lacrimogene.

Peste 700 de manifestanți au depus ulterior plângeri penale după ce au fost agresați, însă în cele din urmă singurii care au dat socoteală au fost o parte dintre protestatarii violenți în timp ce Dosarul 10 august în care sunt anchetați actorii din spatele intervenției violente a jandarmilor este considerat unul dintre cele mai mari eșecuri ale justiției din România.

Ce s-a întâmplat cu dosarul 10 august

Dosarul 10 august a fost deschis în aceeași noapte în care au avut loc incidentele după ce procurorii militari s-au sesizat din oficiu ca urmare a imaginilor apărute pe rețelele sociale dar și a celor transmise de către televiziuni. Câteva zile mai târziu s-au adunat peste 700 de plângeri penale din partea manifestanților, iar Jandarmeria a depus la rândul ei plângeri penale susținând că protestul a fost o încercare de răsturnare a ordinii constituționale.

Cele două dosare au fost reunite într-unul, însă aproape doi ani mai târziu, DIICOT, instituția care trebuia să ancheteze dosarul a decis clasarea sa în ce privește cercetarea șefilor Jandarmeriei.

În martie 2021 DIICOT transmitea o cerere pentru redeschiderea dosarului, însă judecătoarea Daria Miheț o respingea, motivând că nu au fost transmise instanței analiza argumentelor persoanelor vătămate care cereau redeschiderea cauzei. Șase luni mai târziu însă, judecătorii de la Curtea de Apel București decid reluarea anchetei la cererea unuia dintre protestatari.

În spatele intervenției brutale a jandarmilor au stat mai multe personaje cheie printre care maioul Laurențiu Cazan, coloneii Sebastian Cucoș, Ionuț Cătălin Sindile și Cătălin Paraschiv sau fostul prefect al Capitalei Speranța Cliseru. Niciunul dintre aceștia nu a răspuns pentru cele întâmplate.

„Dacă mâine ar fi 10 august, aș lua aceleași măsuri”

Maiorul Laurențiu Cazan a fost coordonatorul intervenţiei violente a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. La câteva zile după audierile de la Parchetul General, acesta afirma în 2018 că „dacă mâine ar fi 10 august, aș lua aceleași măsuri”. Pe 29 august 2018 acesta era împuternicit în funcția de director general al Jandarmeriei București, iar în decembrie 2020 era promovat la conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova. În prezent, Cazan este adjunct al directorului general (pentru Ordine Publică) a Direcției Generale de Jandarmi din București. În ciuda faptului că numele său apare în dosarul „10 august”, Cazan nu a suferit până la această dată nicio consecință.

De orice consecințe a scăpat și Sebastian Cucoș, care la momentul protestelor din 10 august era șeful Jandarmeriei Române. Un an mai târziu, în 2019, acesta revine la conducerea Jandarmeriei Capitalei după ce anterior îi expirase împuternicirea de prim adjunct. Numele lui Cucoș apare și într-un alt scandal după ce în iunie 2019 acesta a fost trimis în zona cimitirului Valea Uzului pentru a coordona activitățile forțelor de ordine cu ocazia Zilei Eroilor. Evenimentul s-a soldat atunci cu incidente grave între români și maghiari. Un an mai târziu, Cucoș se pensionează subit din motive medicale. Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, care preciza că Sebastian Cucoș a fost trecut în rezervă la solicitarea lui.

La pensie pe motive medicale a ieșit și Ionuț Cătălin Sindile, un alt om-cheie în coordonarea jandarmilor din Piața Victoriei. La acea dată, acesta era prim adjunct al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și șef al Statului Major. În timpul protestelor acesta a fost împuternicit la conducerea Jandarmeriei. Pe 5 august 2019 ministrul de Interne de atunci Mihai Fifor anunța că îl schimbă din funcție pe Sindile, însă acesta se întorcea pe funcția ocupată anterior, adică de prim adjunct. Un an mai târziu Sindile se pensionează și el, la fel ca și Cucoș, din motive medicale, la 42 de ani. Sindile este originar din Teleorman, județul de unde provin fostul lider PSD Liviu Dragnea dar și fostul premierul Viorica Dăncilă și fostul ministru de Interne, Carmen Dan.

Faimosul om în alb

În numeroasele filmări cu intervențiile jandarmilor iese în evidență o persoană supranumită „omul în alb” pentru că la momentul protestelor nu purta uniformă ci era îmbrăcat în alb, cu o eșarfă la gât și părea că dă ordine jandarmilor. Acesta din urmă este colonelul Cătălin Paraschiv, șef al Brigăzii speciale de intervenție care a fost surprins în mai multe puncte fierbinți ale represiunii violente. Într-un interviu, acesta declara că scutierii surprinși că luau la bătaie oameni pașnici nu fac parte din brigada pe care o conduce, deși există o înregistrare în care un jandarm lovește cu bastonul în cap un manifestant cu mâinile în aer, chiar în fața sa. În februarie 2022 acesta decide să se pensioneze la doar 51 de ani, acuzând că modul de conducere a Jandarmeriei „este bazat pe cleptocrație avidă și grețoasă iar nedreptatea este inoculată psihic. Nu e prima oară când Paraschiv se supără pe sistem, după ce la finalul anului 2018 președintele Klaus Iohannis a refuzat avansarea acestuia în grad, cu toate că ministrul de Interne de atunci Carmen Dan spunea despre acesta că „a dat dovadă de un înalt profesionalism, responsabilitate și devotament în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

FOTO Facebook Nick Stavre

Fostul prefect al Capitalei Speranța Cliseru este considerată a fi cea care a dat ordin ca jandarmii să intervină în forță. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, dar și de către elemente din Dosarul 10 august. Înainte de a fi promovată prefect al Bucureștiului de către primarul de atunci, Gabriela Firea, Cliseru a avut numeroase funcții de conducere în Primăria Voluntari condusă de către Florentin Pandele, soțul lui Firea. Cliseru a fost administrator public, director executiv, consilier parlamentar în cabinetul lui Gabriela Firea când aceasta era senator și administrator provizoriu în Consiliul de Administrație al RATB. Odată cu decăderea din funcțiile de conducere ale Gabrielei Firea a dispărut din peisaj și Cliseru.

Citește și:
Mesajul AUR, după victoria extremiștilor de dreapta din Italia: „O lecție pentru toate statele membre ale Uniunii Europene”
Mesajul AUR, după victoria extremiștilor de dreapta din Italia: „O lecție pentru toate statele membre ale Uniunii Europene”
Reprezentanții AUR au transmis luni, 26 septembrie, printr-un comunicat oficial, că alegerile parlamentare din Italia sunt o lecţie pe care italienii o dau tuturor statelor membre ale Uniunii...
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu merg în Japonia. Evenimentul la care vor participa și întâlnirile pe care le vor avea cei doi
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu merg în Japonia. Evenimentul la care vor participa și întâlnirile pe care le vor avea cei doi
Premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, fac o vizită în Japonia, unde vor avea mai multe întâlniri oficiale şi vor participa la funeraliile de stat ale...