Protestatari ieșiți pe străzi cu pistoale în mâini în Macedonia de Nord. Demonstranții îi amenință cu moartea pe vecinii din Bulgaria

Mii de persoane protestează, de aproape o săptămână, în capitala Macedoniei de Nord împotriva unei propuneri franceze care urmărește să pună capăt unei dispute cu Bulgaria, care blochează încercarea guvernului de la Skopje de a adera la Uniunea Europeană.

La sfârșitul săptămânii trecute, la Skopje au izbucnit proteste violente, care au culminat miercuri, 6 iulie, cu ciocnirile dintre manifestanți și poliție.

Aproximativ 100 de manifestanți au aruncat cu pietre, cocktail-uri Molotov și alte obiecte în gardul din jurul clădirii Parlamentului și în polițiștii care protejau clădirea. Mai mulți polițiști au fost răniți, dar forțele de ordine au respins în cele din urmă protestul și au reținut mai mulți demonstranți.

Unii dintre participanții la protestul din 4 iulie au aruncat cu prosoape de hârtie, sticle de plastic, baloane cu apă și ouă în clădirile guvernamentale din capitală. Mai multe fotografii îi arată pe protestatari fluturând pistoale în direcția clădirii guvernului și proferând amenințări cu moartea la adresa bulgarilor.

Unii au agățat flori pe scuturile poliției. Protestatarii sunt indignați de propunerea franceză de a ieși din impasul dintre Macedonia de Nord și Bulgaria, membră a UE, spunând că o asemenea soluție „bulgarizează" țara și ignoră limba și istoria macedoneană.

Protestele, susținute de partidul de opoziție de centru-dreapta Organizația Revoluționară Internă Macedoneană - Partidul Democrat pentru Unitate Națională Macedoneană (VMRO-DPMNE), au loc după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că este de părere că se apropie un acord de compromis privind disputa de lungă durată pentru a pune capăt veto-ului Bulgariei la aderarea Macedoniei de Nord la UE.

Poliția Macedoniei de Nord a împiedicat escaladarea unui incident interetnic la protestul de miercuri seară de la Skopje după ce un grup de etnici albanezi i-au atacat pe unii dintre protestatari, dintre care unii au fost filmați îndreptând pistoalele la miting, poliția a separat rapid cele două grupuri.

După protest, liderul opoziției Hristijan Mickoski a scris că bărbații înarmați au ieșit să-l asasineze.

Propunerea franceză

Propunerea franceză, anunțată săptămâna trecută de președintele Emmanuel Macron, cere ca Macedonia de Nord să recunoască în constituție existența unei minorități etnice bulgare. De asemenea, prevede monitorizări periodice a modului în care sunt soluționate diverse alte aspecte ale disputelor istorice dintre Macedonia de Nord și Bulgaria.

Un pas important s-a făcut săptămâna trecută, când Bulgaria a acceptat soluția franceză de compromis și a renunțat la veto-ul său asupra începerii negocierilor de aderare.

Bulgaria cere totuși o protecție constituțională adecvată pentru bulgarii din Macedonia de Nord și insistă că Sofia nu va recunoaște macedoneana ca limbă separată de bulgară.

Deși acceptată de guvernul de la Skopje și președintele țării, propunerea franceză de compromis s-a lovit de criticile dure ale partidul de opoziție de centru-dreapta VMRO-DPMNE și ale altor grupări de dreapta, care consideră că Macedonia de Nord ar fi obligată să cedeze prea mult în fața Bulgariei, în disputa privind istoria, limba, identitatea și cultura.

Presiuni de la Bruxelles

Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevsk, a declarat că propunerea franceză reprezintă „o bază solidă pentru construirea unei poziții responsabile și de bărbat de stat în legătură cu posibilitatea care se deschide țării noastre". Cu toate acestea, VMRO-DPMNE și alți opozanți de dreapta cer guvernului să respingă planul, spunând că acesta cedează prea mult bulgarilor într-o dispută legată de istorie, limbă, identitate și cultură.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat Macedonia de Nord să accepte compromisul propus de Franța pentru a pune capăt unei lungi dispute cu Bulgaria vecină (țară UE), care blochează de ani de zile încercarea țării de a adera la Uniunea Europeană.

Michel a declarat la 5 iulie, în cadrul unei conferințe de presă la Skopje, că discuțiile îndelung amânate pentru admiterea Macedoniei de Nord în UE ar putea începe imediat dacă ar accepta propunerea.

„Împreună suntem pe punctul de a scoate de impas procesul de aderare a țării dumneavoastră la UE", a declarat Michel, vorbind alături de Dimitar Kovacevski, prim-ministrul Macedoniei de Nord. Michel a spus că țara are o „oportunitate istorică" de a spune „da” la începerea negocierilor și de a deveni din nou „campioană a extinderii”.

La rândul său, Kovacevski și-a exprimat din nou sprijinul pentru „propunerea echilibrată”, adăugând că „obiectivul nostru este să începem negocierile de aderare”.

Guvernul de la Skopje a primit însă încurajări, încă de vinerea trecută și de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a scris pe Twitter, că odată compromisul francez acceptat de toate părțile, pot începe negocierile de aderare, pe care Macedonia le așteaptă de 17 ani.

Ce au de împărțit bulgarii și macedonenii

Nu există nicio explicație rațională pentru veto-ul bulgar la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord. Naționaliștii din fostul guvern au vrut pur și simplu să își sporească popularitatea în scădere. Însă cum se explică acest entuziast consens?

E posibil ca bulgarii să fi sperat că macedonenii, odată ”eliberați” de sub hegemonia sârbă, vor dori să revină la ei. Or, năzuințele lor au fost iute alungate, în urma constatării faptului că vecinii și-au dezvoltat o solidă identitate națională proprie.

Este foarte posibil şi ca refuzul grecilor de a accepta numele inițial al macedonenilor să fi zgândărit orgoliul național bulgar. Însă, în timp ce Atena a prezentat Skopje condiții clare, furia Bulgariei este mai degrabă vagă și ilogică, creând un precedent periculos care ar putea fi folosit pentru a alimenta tensiunile dintre sârbi și kosovari, polonezi și ucraineni și toate celelalte țări cu opinii divergente asupra istoriei comune, scrie DW.

Macedonenii, acuzați că au furat istoria bulgară

În primul rând, ei doresc ca vecinii lor macedoneni să își recunoască originile bulgare. În acest proces, formularea oficială a unei ”istorii comune” a fost brusc abandonată, macedonenii fiind acuzați că au furat istoria bulgară.

Nefericita confuzie între faptul istoric și identitatea națională înseamnă că ambele părți presupun că recunoașterea unor evenimente specifice din trecut te face automat fie bulgar, fie macedonean. Noua conducere liberală de la Sofia a promis să extindă aspectele aflate în negociere. Până în prezent, discuțiile s-au axat pe comisia bilaterală pentru istorie, care are imposibila sarcină de a stabili un singur adevăr despre trecut.

Dacă există o problemă cu istoria, se poate spune că aceasta este legată de regimul pro-fascist din Bulgaria - complice la crimele naziste - și de perioada timpurie a comunismului iugoslav, când mulți bulgari din Macedonia iugoslavă au fost asimilați cu forța. Pentru moment, însă, niciuna dintre țări nu este pregătită să își asume vina istorică, preferând să arate cu degetul spre cealaltă.

Circa 120.000 de cetățeni din Macedonia de Nord au primit cetățenia bulgară, de 12 ori mai mulți decât vlahii care se bucură de statutul de minoritate conform Constituției Macedoniei de Nord.

Unde sunt însă cei 120.000 de oameni? Toată lumea cunoaște răspunsul: în Europa de Vest. Pașapoartele bulgărești sunt adesea obținute prin mituirea funcționarilor bulgari și falsificarea documentelor de familie.

Dar doar 3.000 de persoane se vor fi identificat drept bulgari la recensământul din 2021 din Macedonia de Nord, care este încă în curs de procesare? Sofia crede că acestea vor fi fost discriminate și intimidate.

Lucrurile sunt neclare și de partea bulgară. Recunoașterea unei minorități bulgare în Macedonia de Nord ar însemna că majoritatea rămasă nu este bulgară, fapt care ar pune capăt unui vis naționalist. Având în vedere că națiunea și etnia sunt strâns legate în Balcani, chestiunea etnică continuă să aibă o puternică încărcătură politică.

Scurt istoric

În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 şi 1913, teritoriul actual al Republicii Macedonia a fost împărţit între Grecia, Bulgaria şi Serbia. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei a declarat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o naţiune separată în cadrul Iugoslaviei federale. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a intrat în componenţa Republicii Populare Federative Iugoslavia, ca una din cele şase republici.

Prin referendumul din 8 septembrie 1991, s-a desprins paşnic din Republica Socialistă Federativă Iugoslavă (în 1963 numele Republicii Populare Federative Iugoslavia s-a schimbat în Republica Socialistă Federală Iugoslavia). Conflictul dintre guvernul macedonean şi insurgenţii de etnie albaneză a avut loc în martie-iunie 2001, în partea de nord şi de vest a ţării şi s-a încheiat în urma intervenţiei NATO şi a semnării Acordului Cadru de la Ohrid.

Denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia țara este una dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, față de care și-a declarat independența în 1991.

A devenit membră a organizației Națiunilor Unite în 1993, dar, ca urmare a unei îndelungate dispute cu Grecia pe tema numelui de Macedonia, a fost admisă sub denumirea provizorie de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (abreviat în engleză FYROM), denumire utilizată și de către organizații internaționale cum ar fi Uniunea Europeană, Consiliul Europei și NATO. Pe 12 februarie 2019, Republica Macedonia și-a oficializat schimbarea denumirii în Republica Macedonia de Nord, așa cum era prevăzut în Acordul de la Prespa semnat în 2018.

Macedonia de Nord a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2005, fără stabilirea unei date de deschidere a negocieriloiar în 2020 a devenit membră a NATO.

Spaniolii încep să se sature de vizitatorii străini. Campanii agresive în a doua mare destinaţie turistică mondială: ”Întoarce-te acasă la tine”

Din insulele Baleare şi până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestaţiile ostile supraturismului se înmulţesc în Spania, a doua mare destinaţie turistică mondială, obligând...

Robert de Niro, proprietar de hoteluri într-o țară vecină României. Vedeta promite experiență culinară și servicii de lux

Renumitul actor și co-fondator al Nobu Hospitality, Robert De Niro, urmează să deschidă două hoteluri de lux sub brandul Nobu în Bulgaria. Compania cu sediul în SUA, cunoscut pentru...