Cantecul de lebada al PDL Bucuresti (Opinii)

Hotararea PDL Bucuresti de a participa cu candidati proprii la alegerile din 10 iunie sugereaza ca, de randul acesta, partidul isi incordeaza muschii asa cum il taie capul personal, fara sa-l tracteze, cu discretia cuvenita, locomotiva Diesel de la Cotroceni.

Ca urmare, hotararea pare sa fie destul de paguboasa pentru partid, desi ar putea aduce avantaje personale candidatilor, indiferent de scorurile cu care ar putea iesi eventualii, perdanti.

Partea goala a paharului

Chiar daca sansele la primaria capitalei sunt mici, in oricare varianta, la sectoare imaginea partidului ar arata intr-un fel cu doi, trei sau patru primari, castigati laolalta cu aliatul UNPR si cu totul in altfel daca ramane cu vreo doi castigati, cu unul sau - doamne fereste! - chiar cu niciunul.

Nu ca ar fi sigur domnul Ontanu, dar sansele sale la sectorul 2 mi se par mai ridicate, decat orice ar putea propune colegii ajunsi rivali din PSD, care de altfel inca nici n-au vreo varianta.

In plus, tot cautandu-si singuri candidatii, fara UNPR, s-au pomenit cu refuzul domnului Preda, atat de incomod, incat doamna Udrea a terminat cu o declaratie cam contradictorie:

"...vom candida cu candidati proprii. Orice discutie despre colaborarea cu UNPR, PNTCD, PER urmand sa se faca in zilele urmatoare". Proprii, dar cu colaborare, asta mi se pare ceva ca un fel de adio, dar raman cu tine.

Eventualii perdanti au de castigat

Cred ca nici domnul Silviu Prigoana nu-si inchipuie ca va castiga in lupta dreapta cu doctorul Oprescu, imbatabil in sondaje, om hotarat, din cand in cand independent si chiar simpatizat atat la spital, cat si la primarie.

Pentru Silviu Prigoana, un eventual 20% din sufragii, cat ar putea castiga, n-ar fi un dezastru. Ar fi platforma de pe care ar demonstra ca nu e deloc neglijabil. Dat fiind ca Bucurestiul reprezinta 10% din populatia tarii, 20% din bucursteni inseamna 2% din Romania toata.

Extrapoland, ar fi destul trei candidati de tipul Prigoana, pentru ca orice partid sa intre in Parlament dintr-un foc, cu un scor cat al intregului UDMR.

Felul lui popular de a fi, limbajul liber si deschis, gestica aproape nonconformista, toate acestea il fac un tip simpatic, popular, sincer si, pentru alegatorul de rand, agreabil. Cam asa ceva i-a deschis si domnului Basescu traiectoria pe racheta purtatoare, care l-a lansat pe orbita.

Nu stiu daca insusi domnul Prigoana isi da seama ca, intr-o mare competitie, locul doi isi are avantajele lui, dar domnul Paleologu, cu rafinamentul pe care l-a dovedit atunci cand a avut ocazia, isi da sigur seama.

Marele dezavantaj este ca va fi fata in fata cu actualul primar Chiliman. Acesta din urma va culege sigur roadele favorabile ale alegerilor intr-un singur tur. Chiar si sub 50%, poate castiga in fata mai multor adversari - si sigur va avea mai multi, daca tinem seama ca atat PSD, cat si UNPR vor prezenta fiecare cate unul separat.

Insa, chiar daca domnul Chiliman va iesi pe primul loc, tanarul Paleologu are avantajul intelectualului care nu o data a evitat polemica gretoasa practicata de participantii la dialog, nu o data a dat replica prompta celor rautaciosi, si de foarte multe ori a lasat de inteles, cui stie sa inteleaga, ca a citit multe in biblioteca mostenita de la taticu' si ca a inteles cate ceva din cele citite. Este un caz rar in deceniul Zavoranu.

Intamplarea face sa candideze la sectorul unu, acolo unde isi au domiciliul multi intelectuali de marca, crescuti si ei prin biblioteci.

Avantajul pare insuficient, pentru ca domnul Paleologu sa castige scrutinul, dar suficient pentru ca sa-l scoata in fata ca un candidat redutabil pentru cine stie ce alte alegeri sau evenimente in vitor.

Cum ramane cu partidul?

Oricum ai intoarce-o, partidul nu mai e ce a fost, iar faptul ca doamna Udrea a gasit candidati pentru sectoarele 1,3 si 6, inlusiv pentru Capitala, mi se pare mai putin semnificativ decat faptul ca n-a gasit pentru sectoarele 2, 4 si 5, unde PDL miza pe candidatii UNPR si n-a pregatit din timp "planul B".

Cel mai bizar este insa faptul ca bucurestenii, atat de increzatori in dreapta, incat au votat orbeste cu Halaicu, Ciorbea, Lis, ba chiar si cu Basescu, s-au multumit pana la urma cu independentul Oprescu, care, in loc sa straluceasca prin aura echidistantei sale, se anunta o simpa strutocamila, cu aura de stanga-dreapta.

Momentele care au schimbat soarta alegerilor prezidențiale din România. Întrebarea despre Dumnezeu, „dragă Stolo” și vizita la Vântu VIDEO

Istoria alegerilor prezidențiale din România este una bogată în momente- cheie și gafe care au modificat, într-un sens sau altul, soarta acestora. Dacă în 1990 era clar că Ion Iliescu are...

Ce spune Mircea Geoană despre dreptul femeilor de a face avort: „Noi suntem în România, nu în America”

Candidatul independent la preşedinţia României Mircea Geoană afirmă că nu se opune dreptului femeii de a face avort. „Sunt decreţel şi eu. Nu sunt confortabil deloc să spun unei femei...