De ce diaspora a votat aproape absolut anti-PSD, iar in tara Dancila a reusit peste 33% Interviu

Marti, 26 Noiembrie 2019, ora 08:36
27318 citiri
De ce diaspora a votat aproape absolut anti-PSD, iar in tara Dancila a reusit peste 33% Interviu

Unul dintre paradoxurile scrutinului prezidential este discrepanta dintre cum a votat diaspora - peste 90% pentru Iohannis si anti-Dancila - si tara, unde candidatul PSD a reusit sa atraga peste 33% dintre voturi. Care e profilul alegatorului din afara tarii si de ce a fost el, in proportie aproape absoluta, anti-PSD?

Romanii din diaspora stiu ce insemana o tara ca afara si ar vrea ca Romania sa fie astfel, fie pentru eventualitatea in care ei s-ar intoarce, fie pentru rudele ramase acasa, spune sociologul Dumitru Sandu, intr-un dialog cu Ziare.com.

Romanii din afara tarii au votat in numar record de asta-data, confirmand interesul pentru politica de acasa de la ultimele alegeri. Care sunt asteptarile?

Asteptarile celor din diaspora, legate de vot, deriva din situatia membrilor ei. Sunt, foarte multi dintre ei, membri ai unor familii in retea, aici si acolo. O parte dintre cei din diaspora, nu stim cati, ar dori sa revina in tara.

Un alt segment, mai larg, probabil, astepta si tot evalueaza comparativ avantajele si dezavantajele unei eventuale reveniri "cand va fi cazul", in balanta cu ramanerea in strainatate.

In situatii de acest gen, fara ca lista celor mentionate sa fie completa, interesul pentru "cum se poate trai in tara", material si institutional, este foarte mare. Nu numai pentru ei, pentru rude si prieteni care se afla deja in strainatate, ci si pentru cei care mai sunt in tara, rude sau prieteni si, eventual, ar putea sa nu mai plece. Din foarte multe motive, romanii din diaspora vor "o tara ca afara". Nu numai ca locuri de munca si salarii, dar si sub aspectul institutiilor publice si al sanselor de implinire si promovare profesionala.

In mod corect, romanii din diaspora estimeaza ca politicienii sunt foarte importanti in aceasta ecuatie a viitorului tarii. In situatiile in care institutiile fundamentale ale tarii nu mai ofera nici macar speranta pentru mai bine pentru tara de origine, are loc o mobilizare de participare la vot a diasporei de tipul celei din 24 noiembrie acest an.

Este vina politicienilor, a multora dintre ei, ca nu au inteles pana acum cat de legata este diaspora de tara, de rudele si comunitatile lor din tara de origine. Legata ca sperante, proiecte, mod de a vota, resurse etc.

Diferenta de optiune intre cei din diaspora si cei de acasa este foarte mare: romanii din diaspora au votat in proportie de peste 90% cu Klaus Iohannis. Despre ce fel de electorat vorbim? Cum se explica aceasta diferenta?

Altfel spus, intrebati de ce votul covarsitor al romanilor a fost, in strainatate, favorabil lui Iohannis, iar in tara numai doua treimi din totalul voturilor i-au revenit acestuia.

Da, sunt doua corpuri electorale cu profiluri foarte diferite.

Alegatorii din noua diaspora, cea constituita prin migratii de data relativ recenta, sunt, majoritar, mai tineri si cu un nivel mediu de educatie mai ridicat, comparativ cu electoratul din tara. In plus, migrantii din diaspora dispun de mai multi termeni de comparatie prin simplul fapt de a fi trait in mai multe medii de viata, au o cultura critica si institutionala mai dezvoltata decat non-migrantii de acasa.

Electoratul din diaspora tinde sa aiba un nivel de aspiratii mai ridicat decat cel din tara, in special pe aspecte legate de mediul institutional de viata, de calitatea serviciilor publice. De aici deriva, in buna masura, specificul de orientare electorala pentru cei din diaspora.

In plus, a actionat, foarte probabil, si o cultura a neincrederii celor din diaspora in raport cu un partid politic (PSD) care, prin modul de guvernare promovat in ultimii ani a fost implicat, direct sau indirect, in actiuni anti-diaspora (10 august 2018 etc.). Reflex al acestei neincrederi este si votul de sub 8% acordat in strainatate pentru candidata PSD.

Ca de obicei, imediat dupa alegeri, institutele de sondare a opiniei publice, IRES in cazul scrutinului prezidential, au facut un profil al alegatorului fiecaruia dintre candidati. Unde se afla romanul din diaspora, in acest profil?

Am precizat unele aspecte ale profilului specific pentru votantul din diaspora si in raspunsul anterior. Aici as accentua asupra faptului ca in afara profilului socio-demografic al alegatorului (varsta, educatie, gen, ocupare, mediu rezidential etc.) conteaza foarte mult si profilul cultural.

Votantii din diaspora se apropie, sub acest aspect, mai mult de profilul votantului din tara din orasele mari. Este un profil in care este deosebit de accentuat interesul pentru functionarea institutiilor publice, pentru transparenta si responsabilizarea institutionala. As reaminti aici, ca argument, faptul ca miscarile sociale de contestare a ordonantei 13 din ianuarie-februarie 2017 au fost, in buna masura, sincrone in marile orase ale Romaniei si in diaspora romaneasca.

Corelarea este departe de a fi fost accidentala. Deriva din cultura politica si agenda publica similare pentru diaspora si populatia oraselor mari din Romania.

Diaspora are alocati sase parlamentari, in acest moment, si aduce spre 10 procente din voturi. E nevoie de o reprezentare mai puternica?

Intrebarea dumneavoastra este, probabil, mai mult retorica. Raspunsul este, evident, afirmativ. In prezent, intreaga diaspora este reprezentata in Parlamentul Romaniei, conform legii 208/2015, de numai doi senatori si patru deputati, ca si cum ar fi un judet mic, de tipul Calarasi, Covasna, Giurgiu sau Tulcea.

Este evidenta subreprezentarea diasporei, in acest context. Sau, si mai exact, este o discriminare negativa, institutionalizata, care se aplica in votul diasporei pentru alegerile parlamentare. Desigur, corectarea legii in discutie nu rezolva problemele legate de neglijarea diasporei la nivel societal in cazul Romaniei.

Citeste si Miscarea sociala a diasporei romanesti: cat si ce putem cere romanilor din afara, care vin sa protesteze acasa?

Citește și:
Ciucă le cere liberalilor să oprească lupta internă. Premierul îi asigură că rocada în guvern se va face ca în protocol
Ciucă le cere liberalilor să oprească lupta internă. Premierul îi asigură că rocada în guvern se va face ca în protocol
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, le cere colegilor de partid să înceteze lupta internă şi să prezinte soluţii şi programe pentru români. ”PNL va fi la guvernare după 2024, dacă va...
PNL revine cu "ferma" de comentatori falși pe Facebook. Americanii care laudă, într-o română impecabilă, deszăpezirea mizerabilă
PNL revine cu "ferma" de comentatori falși pe Facebook. Americanii care laudă, într-o română impecabilă, deszăpezirea mizerabilă
O postare pe Facebook a viceprimarului PNL București Stelian Bujduveanu, referitoare la câteva utilaje de deszăpezire scoase pe străzile Capitalei, a atras un șir de comentarii critice....