Romanii de acasa si din diaspora au votat bine, dar numai daca puterea baronilor este infranta, succesele vor fi durabile - Interviu

Luni, 25 Noiembrie 2019, ora 12:25
9125 citiri
Romanii de acasa si din diaspora au votat bine, dar numai daca puterea baronilor este infranta, succesele vor fi durabile - Interviu

Incredintand un nou mandat lui Klaus Iohannis, romanii, de acasa si din diaspora, au reusit sa repuna Romania pe traseul unei tari democratice, dupa o guvernare PSD indreptata contra independentei Justitiei. Desi poate fi criticat pentru un anume pasivism in primul mandat, fara Iohannis, Romania ar fi devenit un amestec de Ucraina (inainte de 2014) si Ungaria, adica o tara stapanita de oligarhi si controlata cu o doza buna de nationalism xenofob, spune istoricul Oliver Jens Schmitt, un obervator lucid al politicii si societatii de la Bucuresti.

Contributia diasporei e esentiala, dar fara curajul celor ramasi acasa, in tara, schimbarile politice n-ar fi fost posibile, este de parere istoricul austriac, autorul unui volum aparut la Humanitas, Romania in 100 de ani. Bilantul unui veac de istorie.

Responsabilitatea revine acum partidelor care constituie alternativa la PSD: PNL si USR PLUS au deci o mare responsabilitate - sa rupa cu traditia certurilor si ambitiilor personale si sa dezvolte un program politic coerent pentru aceasta Romanie moderna si pro-europeana, care s-a conturat in alegerile recente.

I-am adresat lui Oliver Jens Schmitt cateva intrebari la cald, dupa rezultatul scrutinului prezidential de la Bucuresti.

Oliver Jens Schmitt, in ultimul nostru interviu ati spus ca Romania se afla la o rascruce, asa cum s-a aflat si in 1989. A ales Romania directia buna, dupa aceste doua randuri de alegeri, europene si prezidentiale?

Da, cu siguranta. Cetatenii romani au trimis un mesaj foarte clar, si la adresa UE. Vor sa ramana o tara europeana si vor sa intareasca pozitia Romaniei in tabara euro-atlantica, intr-o regiune in care loialitatea statelor fata de NATO este slabita (Turcia) sau indoielnica (Bulgaria).

Cu acest rezultat, ponderea politica a Romaniei in Europa a crescut. Daca va continua sa mearga in aceasta directie, va creste si responsabilitatea Romaniei in estul Europei.

Pana acum, sub conducerea PSD, guvernul roman s-a limitat sa se planga de UE si sa apere o independenta care nu a fost amenintata niciodata de UE, ci mai ales de Rusia si chiar de PSD insusi prin atacul impotriva justitiei independente. Acum a venit ceasul: elitele pro-europene ale Romaniei trebuie sa dezvolte o strategie de politica externa cu care Romania poate sa-si consolideze pozitia de tara cea mai pro-ocidentala din estul UE.

Si presedintele Iohannis ar trebui sa iasa din pozitia pasiva si sa joace un rol mult mai vizibil la nivel european. In ultimii ani, societatea civila a castigat un profil si o vizibilitate impresionante in lumea occidentala. Romania a acumulat un capital simbolic important.

Nu mai este o tara mare, dar saraca undeva la periferia Europei. Romania a devenit, prin comparatie cu statele vecine, pilda unei democratiei active, a unei societati civile care stie sa mobilizeze si sa transforme protestul de pe strazi in succese electorale.

Cred ca multa lume va privi spre Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara cu o atentia mult mai ridicata decat in trecut.

In Romania, exista mereu aceasta lamentatie, ca alegerea trebuie facuta intre un rau mai mare si un rau mai mic. Ca votul e negativ, contra cuiva, nu pro. E o lamentatie corecta? Privirea din exterior e deseori mai lucida.

La alegerile prezidentiale, cetatenii au avut prilejul sa aleaga intre doua optiuni politice clare.

Desi presedintele Iohannis poate fi criticat pentru ca ar fi putut sa se opuna inca mai puternic politicii PSD impotriva statului de drept, ramane faptul ca a reusit sa impiedice preluarea completa a puterii de catre PSD-isti. Fara Iohannis, Romania ar fi devenit un amestec de Ucraina (inainte de 2014) si Ungaria, adica o tara stapanita de oligarhi si controlata cu o doza buna de nationalism xenofob.

In anul 2019 si mai ales in 2020, romanii au de ales intre partide diferite cu programe diferite: cu USR PLUS, exista un partid care reprezinta dorintele si asteptarile acestei Romanii care s-a dezvoltat in ultimii ani: o Romanie civica, democratica, pro-europeana, imuna la tentatia nationalismului de tip ceausist.

PNL trebuie sa arate ca renunta la vechile jocuri politice si la orice coruptie. Trebuie sa arate ca se afla la inaltimea unei situatii care este istorica: 30 de ani dupa Revolutie, Romania ar putea sa inchida capitolul tranzitiei la statul de drept si la democratie. Ceea ce conteaza acum sunt schimbarile la nivel national - adica alegerile nationale- si, probabil la fel de important, la nivel judetean si local.

Numai daca puterea baronilor este infranta, succesele obtinute in anul 2019 vor fi durabile. PNL si USR PLUS au deci o mare responsabilitate - sa rupa cu traditia certurilor si ambitiilor personale si sa dezvolte un program politic coerent pentru aceasta Romanie moderna si pro-europeana, care s-a conturat in alegerile recente.

Romanii din afara tarii au votat masiv, a fost record de prezenta. Practic, diaspora romaneasca se comporta ca un corp politic separat geografic de tara, dar interesat de tara, pentru ca in unele locuri oamenii au avut de parcurs sute de kilometri pentru a vota. Ce semnificatie politica are acest lucru?

Diaspora romaneasca a devenit un fenomen remarcabil. In multe cazuri, oamenii care au emigrat cultiva sentimente nationale sau chiar nationaliste, sunt mai conservatori decat cei care au ramas acasa.

In spatiul sud-est european, diaspora greaca, sarba, macedoneana, albaneza au alimentat si uneori continua sa alimenteze nationalismul in tara de origine. Comunitatea sarba din Austria, de pilda, sustine curentul nationalist din Serbia, si imigranti sarbi cu cetatenie austriaca au votat ani de zile cu extrema dreapta in Austria.

In cazul diasporei romanesti observam un fenomen invers: romanii au creat o comunitate transteritoriala, care comunica acasa valorile democratice pe care le-a intalnit in Occident; prin educatie si prin informatii libere, au rupt cu cvasi-monopolul mediatic al oligarhilor post-comunisti in Romania; comparand situatia din Romania cu tarile europene, au inteles de ce au fost siliti sa plece, ca Romania ar trebui sa fie administrata mult mai bine si ca o viata decenta ar trebui sa fie posibila si in Romania.

Aceasta suparare si nerabdarea s-au transformat in angajament civic. Societatea romaneasca este din punct de vedere al democratiei mult mai matura decat acum 15 de ani. Cetatenii se lupta pentru valori foarte abstracte ca statul de drept si o justitie independenta. Fluxul continuu de informatii intre diaspora si tara a inlesnit si accelerat acest proces.

Asa, romanii ramasi in tara si cei din diaspora sunt o comunitate politica comuna - sa nu uitam ca PSD a incercat sa sparga aceasta comunitate cu atacuri josnice impotriva oamenilor plecati in strainatate. Ce este diaspora in sens politic? Sunt oameni plecati care traiesc intr-un spatiu european, care este deschis pentru toti romanii, oameni plecati care simt o responsabilitate fata de rudele, prietenii lor si fata de tara.

In Europa de astazi, diaspora nu mai sunt ceilalti, departe de tara - Internetul si mediile sociale au creat un spatiu politic transteritorial. Romanii din diaspora dau dovada ca acest spatiu ingaduie si modernizarea tarii.

Contributia diasporei e esentiala, dar fara curajul celor ramasi acasa in tara, schimbarile politice n-ar fi fost posibile.

Carte de vizita:

Oliver Jens Schmitt, presedinte al Sectiei istoric-filosofice a Academiei Austriece de Stiinte, este profesor de istorie sud-est-europeana la Universitatea din Viena. Nascut in Elvetia, la Basel, in 1973, a studiat bizantinistica, neoelenistica si istorie esteuropeana in orasul natal, precum si la Viena, Berlin si Munchen.

Domeniile sale de interes si cercetare cuprind fascismul in Europa de Est, cu accent pe Romania, societatile urbane din estul Mediteranei in secolul al XIX-lea, societatea si politica in Imperiul Otoman tarziu, evolutiile socio-culturale in spatiul balcanic albanez, istoria imperiului maritim al Venetiei si istoria Balcanilor in Evul Mediu tarziu. Din 2017, este presedintele Sectiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Stiinte.

In limba romana i-au aparut, la Editura Humanitas, o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu (Capitan Codreanu: Aufstieg und Fall des rumanischen Faschistenfuhrers, 2016) in 2017, intr-o versiune mult largita si imbogatita cu noi ilustratii, si volumul Romania in 100 de ani. Bilantul unui veac de istorie.

Citeste si:
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Prin modestia și discursurile sale, președintele Republicii Moldova Maia Sandu se bucură de o popularitate uriașă atât la Chișinău, cât și în România, acolo unde tot mai mulți se...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...