Toti medicii PSD pentru parlamentare. Cum si-au cladit imperii de imagine in pandemie Rafila, Dorobat, Streinu Cercel si Azamfirei

Marti, 20 Octombrie 2020, ora 00:05
11847 citiri
Toti medicii PSD pentru parlamentare. Cum si-au cladit imperii de imagine in pandemie Rafila, Dorobat, Streinu Cercel si Azamfirei

Rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie Targu Mures, Leonard Azamfirei, este pe primul loc la Senat pe listele PSD Mures, a anuntat luni, 19 octombrie, liderul PSD Marcel Ciolacu. Azamfirei este al treilea medic de pe listele PSD care s-a implicat in lupta impotriva pandemiei de COVID.

"Noi consideram ca lipsa cronica de specialisti in actualul Guvern este cea mai mare problema a Romaniei si a Guvernului PNL condus de Ludovic Orban. Toate deciziile Guvernului nu au tinut cont de parerile specialistilor si au fost luate numai prin prisma unui interes politic si electoral. Scenariul rosu cu care se confrunta azi Bucurestiul dovedeste acest lucru si lipsa totala de solutii, mai ales in ceea ce priveste prevenirea raspandirii pandemiei.

Ne aflam in fata celei mai mari crize sanitare si din punctul nostru de vedere si al specialistilor din PSD si in fata uneia dintre cele mai mari crize economice. Azi doresc sa vi-l prezint pe domnul profesor doctor Ambrozie Leonard (Leonard Azamfirei - n.r.), rectorul facultatii UMF din Targu Mures, un specialist atat ca rector, cat si medic primar ATI. Va multumesc ca ati raspuns invitatiei mele si a domnului Dincu si sper ca in viitorul Parlament sa dati culoare legislatiei din domeniul medical si al educatiei", a declarat Marcel Ciolacu intr-o conferinta de presa sustinuta luni, 19 octombrie, la sediul PSD.

medic care va candida din partea PSD

La randul sau, Leonard Azamfirei a precizat ca spera ca expertiza sa in domeniul educatiei si sanatatii sa aduca un nou suflu social-democratiei.

"Am raspuns acestei invitatii pentru ca am vazut o dorinta de schimbare prin oameni noi, prin voci noi. Social-democratia e un lucru care trebuie sa aduca bunastare oamenilor si unde daca nu in zona de invatamant si sanatate nu este mai apropiat de social-democratie. Statul trebuie sa fie deasupra politicii de partid. Misiunea mea ca viitor parlamentar e una pe care o leg de Parlamentul Romaniei si in plan ulterior si de partidul la care am aderat. Ma simt confortabil avand aceasta libertate de gandire si exprimare si cred ca expertiza pe care o aduc eu, alaturi de altii, poate sa dea un nou suflu social-democratiei in Romania", a

afirmat Leonard Azamfirei.

Leonard Azamfirei are profesia de medic primar ATI si in prezent exercita al treila mandat de rector al Universitatii de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade" (UMFST) din Targu Mures.

Conform surselor din partid, medicul Azamfirei nu a mai fost implicat in politica.

Leonard Azamfirei este al treilea medic de pe listele PSD care s-a implicat in lupta impotriva pandemiei de COVID. Anterior, social-democratii au anuntat candidaturile lui Alexandru Rafila si a lui Adrian Streinu-Cercel.

PSD i-a dat sansa lui Azamfirei sa ramana rector universitar

In luna februarie 2020 s-a votat in Senat eliminarea complet din Legea educatiei a prevederii prin care rectorii puteau detine doar "doua mandate succesive si complete". Cel care a cerut scoaterea din lege a articolului 213, aliniatul 7 este fostul ministru PSD a Educatiei, Liviu Pop. Astfel rectorii pot ramane in functii oricate mandate.

Anterior, PSD le-a dat posibilitatea rectorilor sa ramana in functie mai mult de doua mandate, cand in 2014, in timpul guvernarii Ponta, printr-o Ordonanta de Urgenta a fost completat Legea educatiei cu sintagma "mandate complete". Astfel, daca rectorul se suspenda singur inainte de finalizarea celui de al doilea mandat, poate chiar si cu o zi inainte, putea sa mai ocupe inca unul.

Acest lucru l-a facut si Azamfirei care s-a suspendat cu o luna inainte de finalizarea mandatului.

Alexandru Rafila

Prof. dr. Alexandru Rafila s-a alaturat echipei PSD, pe care o va reprezenta in Parlament, a anuntat presedintele partidului, Marcel Ciolacu.

"Nu il cunosc demult pe domnul presedinte Ciolacu si a fost o intalnire deschisa, sincera, fara conditii. Un lucru care m-a determinat sa faca acest pas. Eu mai intai sunt medic si voi respecta intotdeauna lucrurile care tin de constiinta mea profesionala si in al doilea rand voi fi membru al PSD. Dl Ciolacu a inteles asta si m-a incurajat sa am aceasta atitudine. De ce PSD? Pentru ca dupa aceasta propunere si dupa aceasta discutie care mi s-a parut nu numai sincera, dar una care schimba mentalitatea in politica romaneasca, nu am primit o alta propunere in acest sens. Nu cred ca apartenenta la un partid politic trebuie sa fie considerata o vina. Pana la urma, cred ca daca suntem seriosi putem sa realizam lucruri impreuna", a declarat Alexandru Rafila.

Legaturile mai vechi cu PSD

Pe Alexandru Rafila il leaga de PSD mai multe functii ocupate de-a lungul timpului in aparatul de stat.

In anul 2009, in timpul guvernarii PDL-PSD, a fost consilierul ministrului Sanatatii Ion Bazac, asa cum este intitulat intr-un articol Mediafax.

Potrivit unui CV din anul 2017, in perioada 2012-2013, Rafila a fost Secretar de Stat pentru asistenta medicala si sanatate publica. Mai exact, in timpul guvernarii USL cand prim-ministru era PSD-istul Victor Ponta.

Ulterior, a devenit consilier personal al ministrului Sanatatii PSD in timpul tragediei de la Colectiv, Nicolae Banicioiu, scria PressOne in 2017.

Alexandru Rafila: "Tatal meu a lucrat pana in iunie 1949 in aparatul Securitatii. Nu a fost implicat in masacrul taranilor"

Alexandru Rafila a confirmat in seara zilei de duminica, 18 octombrie, intr-o interventie la B1Tv, ca este fiul lui Alexandru Rafila senior, fost sef al Securitatii Arad, despre care presa a relatat ca este responsabil de masacrul armat de pe Valea Crisului Alb la sfarsitul anilor '40.

Rafila a spus ca tatal sau nu a fost implicat in masacrul taranilor si ca a fost dat afara din Securitate si din PCR in iunie 1949.

Ce a declarat Alexandru Rafila, potrivit notelor Hotnews, despre informatiile aparute cu privire la tatal sau:

- Foarte multe din informatii nu sunt adevarate. Tatal meu a terminat Facultatea de Medicina in 1960, eu m-am nascut in 1961, iar evenimentele la care faceti dvs. referire s-au petrecut in anii 1948-1949.

- (Tatal dvs a lucrat in aparatul Securitatii?) Da, a lucrat pana in 1949, in iunie. Eu nu stiu foarte multe lucruri, am aflat despre aceste lucruri cand eram student.

- (Este tatal dvs. acelasi din documentele CNSAS in care se mentioneaza ca s-a nascut in 1920, in URSS?) Da, este adevarat. Bunicul meu a fost prizonier in Rusia. A lucrat in Armata, a fost prizonier si s-a intors cu un copil din Rusia, tatal meu.

- In primul rand ca filmul respectiv, Memorialul Durerii, cu tatal meu nu a fost obiectiv. Pentru ca, dincolo de lucrurile pe care el le-a facut si cu care eu nu sunt de acord - adica, in mod evident, apartenenta la Securitate in acea perioada din punctul meu de vedere este un lucru absolut condamnabil - a pus in paralel un film despre uciderea unor tarani din judetul Arad. Acel lucru s-a intamplat dupa doua luni si jumatate dupa ce tatal meu fusese exclus din Securitate, dat afara din PCR, el era membru de partid.

- Iar tatal meu ulterior a avut de suferit, a fost exclus din Facultatea de Medicina timp de sase luni, pentru ca a fost considerat un element dusmanos.

- Deci lucrurile sunt diferite, dar probabil ca dna Hossu-Longin a pus alaturi doua elemente, faptul ca tatal meu a fost in cadrul Securitatii judetului Arad pana in iunie 1949 si a prezentat filmul uciderii taranilor din august 1949. Or aceste doua lucruri nu sunt superpozabile. El nu a fost implicat in acel masacru.

- Da, tatal meu a fost student la Medicina, a terminat al doilea Facultatea de Medicina, in 1960. La varsta de 40 de ani. Nu era student cand lucra la Securitate in judetul Arad. A fost student la Bucuresti in perioada 1954-1960.

- Tatal meu a fost militar, a luptat pe front pana in 1945, adica pana pe la 25 de ani, ulterior a fost trimis la o scoala...

- Eu v-am spus, am aflat aceste lucruri abia cand eram student, cand aveam in jur de 20 de ani. Ma afecteaza, sigur, si emotional, dar nu vad unde este vina mea pentru ca sunt fiul tatalui meu. Mi se pare absolut de nepermis modul in care este prezentat acest lucru.

- A fost un atac concertat, in mod evident, si e legat de optiunea politica pe care am avut-o.

Conform CNSAS, a existat un ofiter de Securitate numit Alexandru Rafila care a condus Serviciul Securitatii Arad intre 1948 si 1949.

Adrian Streinu Cercel

Directorul Institutului National de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals", Adrian Streinu Cercel, va candida la Senat pe listele PSD, pe al doilea loc dupa Gabriela Firea, fostul primar general din Capitala.

Adrian Streinu-Cercel este un medic si cercetator roman, membru al Academiei de Stiinte Medicale, director al Institutului National de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" si profesor universitar in cadrul Universitatii Carol Davila. A absolvit Facultatea de Medicina din Bucuresti in anul 1982 si a inceput sa lucreze in cadrul institutului de boli infectioase din Bucuresti dupa rezidentiat, in 1984.

Streinu-Cercel a fost secretar de stat in Guvernul Emil Boc, intre 6 octombrie - 3 noiembrie 2009 si 19 noiembrie 2010 - 23 mai 2012. A fost declarat de doua ori incompatibil de ANI, pentru pozitiile detinute in cadrul Guvernului si al UMF in paralel cu pozitia de director de spital.

In timpul pandemiei de coronavirus din 2020 a ocupat functia de presedinte al Comisiei pentru managementul clinic si epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sanatatii intre 6 aprilie si 23 aprilie, fiind demis in urma aparitiei in presa al unui plan de lupta impotriva epidemiei care prevedea carantinarea separata de familii a persoanelor de peste 65 de ani.

Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului "Matei Bals".

Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din Bucuresti dezgroapa in detaliu relatia financiara cu seful de la "Matei Bals" si 15 ani de practici ilegale

O investigatie realizata de jurnalistii de la Rise Project a generat un imens scandal in spatiul public de care e legat Adrianu Strainu-Cercel.

Numele infectionistului e mentionat intr-un schimb de emailuri cu Alina Mihai, Product Manager la departamentul HIV/ SIDA & Tamiflu, in cadrul corporatiei La Roche, deci responsabila de vanzarea medicamentelor pentru boli infectioase.

Femeia i-a oferit donatii si excursii, pentru ca Strainu-Cercel sa prescrie si sa promoveaze produsul.

In 2013, dupa un deceniu deja pe statele de plata ale La Roche, compania il trimitea pe Adrian Streinu-Cercel si la un eveniment stiintific, in Malaezia.

Pegasys e numele unuia dintre medicamentele fabricate de La Roche. Managerul spitalului de Boli Infectioase, Streinu-Cercel a semnat personal studii clinice care promoveaza medicamentul, a participat si in forul care aproba Pegasys pe lista subventiilor de stat si anual, La Roche lua aviz de la Comisia Nationala de Boli Infectioase, in care activa Streinu-Cercel si pe care acesta a si condus-o in 2009.

Rise Project arata ca Adrian Streinu-Cercel a fost indexat financiar in mai multe tabele Excel, impreuna cu sute de medici care au primit bani de la compania farmaceutica.

De exemplu, in anii 2000 si 2001, Cercel a luat 5.370 de dolari, in 2003, cand era consilier al ministrului Sanatatii, a mai primit 6.300 de dolari. In 2015 Cercel a consemnat in declaratia de avere cadouri, ajutoare, onorarii si venituri independente in valoare de aproape un milion de lei. Adica 16.000 euro pe luna, in afara de ambele salarii oficiale pe care le avea.

Companiile farmaceutice bagau milioane de lei in conturile fundatiei lui Adrian Streinu-Cercel

Tot in aceeasi investigatii jurnalistii au descoperit ca fundatia privata a lui Adrian Streinu-Cercel, care poarta, insa, numele spitalului pe care il conduce: "Matei Bals", a primit sute de mii de lei de la companii farmaceutice. De exemplu, numai la o singura donatie Hoffmann-La Roche a dat 71.300 de lei.

Sapte dintre primii zece producatori din industria farma au donat in contul fundatiei peste 5 milioane de lei in numai doi ani si jumatate.

2,1 milioane au fost retrasi cash de la bancomatul de langa spital pentru ca fundatia functioneaza in incinta spitalului, la Pavilionul IV, langa Urgente, intr-o camera de 20 de metri patrati.

Trei doctori si trei economisti faceau parte din fundatie. Pe 19 decembrie, fundatia a executat o plata catre Oana Sandulescu, fosta Streinu-Cercel. Tranzactia cu fiica directorului e justificata prin doua contracte semnate in ziua precedenta. Suma incasata:

26.823 lei.

Dr. Oana Sandulescu, fiica cea mica, e colega cu tatal ei pe Sectia a 2-a de la "Matei Bals", dar n-a tratat absolut niciun bolnav in 2017 conform scriptele din Institut.

A doua fiica, dr. Anca Streinu-Cercel, lucreaza la Institutul Matei Bals, dar e si consilier la Centrul National de Evaluare si Examinare, care aproba manualele scolare. Fata cea mare a incasat peste 130 de mii de lei, pe persoana fizica, de la companiile farmaceutice, doar in 2015.

Carmen Dorobat

Medicul Carmen Dorobat, managerul Spitalului de Boli Infectioase din Iasi, este unul din numele vehiculate pentru un loc pe listele PSD Iasi. Surse din interiorul partidului au confirmat pentru Ziare.com ca social-democratii vor sa o puna pe Carmen Dorobat pe locul doi pe listele pentru Senat.

Medicul Carmen Dorobat a fost condamnata in prima instanta la trei ani de inchisoare cu suspendare si sotul ei la doi ani si jumatate intr-un dosar in care este acuzata de procurorii DNA ca ar fi luat mita de la 57 de studenti.

Pe langa pedepsele principale, judecatorii au mai impus o serie de restrictii celor doi doctori.

In cazul lui Carmen Dorobat este vorba de "dreptul de a fi aleasa in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a exercita functia de cadru didactic in sistemul public din Romania si dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public".

Judecatorii au mai decis sa confiste 5.550 de euro de la Carmen Dorobat, respectiv 6.700 de euro de la sotul acesteia.

Dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Iasi. Procesul a fost scos in pronuntare pe 17 septembrie, dar judecatorii au amanat pronuntarea. Urmatorul termen pentru pronuntare a fost stabilit pe 6 noiembrie, conform portalului instantelor.

Acuzatiile DNA

Carmen si Gheorghe Dorobat au fost trimisi in judecata de DNA, in 2015, dupa ce, cateva saptamani, au stat in arest preventiv si arest la domiciliu. Doctorita a fost eliberata mai tarziu, in mai 2015, dupa trei luni si o saptamana de privare de libertate. Ulterior, a revenit si in functia de manager al Spitalului de Boli Infectioase.

Potrivit rechizitoriului, in perioada iunie-iulie 2014, Carmen Dorobat ar fi cerut si primit suma totala de 5.400 de euro, de la 57 de studenti de la Facultatea de Medicina Dentara. "Aceasta suma de bani a fost remisa inculpatei in mod direct de catre studenti sau prin intermediul unora dintre ei (in numele lor), pentru a-i promova pe acestia la probele practice si teoretice ale examenului respectiv si pentru a le acorda note de promovare de 8 si 9 in absenta unei evaluari obiective a tezelor de examinare si a acordarii calificativelor

pe baza evaluarii obiective", au precizat procurorii. Aceste informatii au fost obtinute de anchetatori ulterior retinerii celor doi soti, in baza unor denunturi si declaratii semnate de fostii studenti ai sotilor Dorobat.

In ceea ce priveste sesiunea din ianuarie 2015, anchetatorii au precizat ca intre 6 si 30 ianuarie, Gheorghe Dorobat ar fi pretins direct sau prin intermediul sotiei cate 100 de euro de la 67 de studenti de ai sai, din anul III. "Acesti bani au fost pretinsi si primiti de catre inculpat pentru a-i promova pe acestia la probele practice si teoretice ale examenului de la materia Anestezie Generala si a le acorda note de promovare de 8 si 9 fara a tine seama de calificativele acordate pe baza evaluarii obiective", au aratat anchetatorii.

Citeste si:
Avocat, despre cererea de azil politic a lui Oprescu în Grecia: ”Cum e posibil să spună că România îl persecută politic?”
Avocat, despre cererea de azil politic a lui Oprescu în Grecia: ”Cum e posibil să spună că România îl persecută politic?”
Avocatul Adrian Cuculis a dat detalii referitoare la cererea controversată a lui Sorin Oprescu, fost primar al Capitalei, prin care a solicitat azil politic în Grecia. "Cum credeți că este...
Sorin Oprescu surprins în imagini la instanța din Atena. Ce le-a răspuns judecătorilor, întrebat dacă vrea să se întoarcă în România
Sorin Oprescu surprins în imagini la instanța din Atena. Ce le-a răspuns judecătorilor, întrebat dacă vrea să se întoarcă în România
Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, rămâne în arest în Grecia până când va fi luată o decizie în privința extrădării în România, unde a fost condamnat la 10 ani de...