Cum își pedepsesc social-democrații liderii care pierd alegeri. Când a început tradiția „mazilirilor”. „Mitul Viktor Orban nu există în România”

PSD s-a consacrat de-a lungul timpului drept un partid neiertător cu pierzătorii săi. Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Viorica Dăncilă au simțit pe pielea lor urmările eșecului în alegeri și au fost debarcați de grupurile de interese din partid.

Acest comportament de stup al social-democraților se explică însă prin caracterul polarizat al partidului, cu grupurile de interese aferente fiecărui baron local influent. Așa se face că lupta pentru putere în PSD este un ciclu continuu de „maziliri” și „înscăunări”, în care cei care reușesc să reziste sunt cei care dețin funcții importante care să avantajeze grupurile de interese din partid.

Analistul și jurnalistul Ion M. Ioniță confirmă faptul că PSD este puternic influențat din interior de liderii locali puternici, aceștia făcând mereu contrapondere la puterea de la centru, președinția partidului.

„Regula este aceasta. PSD este un partid mare cu un pronunțat caracter al influenței liderilor locali, adică al organizațiilor puternice, și de acolo a fost și ștampilată această sintagmă de baroni locali. Sigur că nu numai PSD a avut baroni locali, dar PSD a avut cei mai mulți și cei mai influenți și știm foarte bine că ecuația politică din interiorul partidului, de-a lungul deceniilor, a fost aceasta: raportul de putere dintre baronii locali și conducerea centrală de la București. Încă de pe vremea lui Ion Iliescu și Adrian Năstase”, a afirmat Ion M. Ioniță pentru Ziare.com.

„Uneori au fost mai puternici liderii de la centru, alteori au fost mai puternici liderii locali, care s-au coalizat în diverse formule pentru a-și impune puterea la nivel central. La nivelul partidului, dar și la nivelul Guvernului, atunci când PSD a fost la guvernare, prin numirea miniștrilor din diverse organizații influente”, a mai spus el.

Ioniță a explicat că influența baronilor a stat la baza debarcărilor liderilor PSD care au pierdut alegerile de-a lungul timpului.

„Centrele de putere locală au intrat în competiție deschisă pentru putere și liderii au fost înlăturați. Cam asta a fost ecuația, pentru a reseta puterea în interiorul partidului și atunci s-au reconfigurat aceste tabere din interiorul PSD”, a mai spus Ioniță.

Jurnalistul a mai punctat că mulți lideri PSD nu au acceptat să plece și au intrat în conflicte cu organizațiile de partid.

„Mulți nu numai că nu s-au dat la o parte, dar au încercat să-și creeze alte partide, care să concureze cu PSD, dar bineînțeles că nu au reușit, pentru că aici este partidul care este puternic”, spune acesta.

Analistul a precizat că tocmai din acest motiv Marcel Ciolacu încă se gândește dacă să intre în competiția pentru președinția României.

„Încă se mai gândește la o formulă care să păstreze centrul de putere, care este șefia Guvernului, dar să nu-și pericliteze situația cu o candidatură la președinția României, pe care n-o poate controla. Nu poate ști niciodată ce poate fi în turul al doilea, și atunci nu dai vrabia din mână”, a mai spus Ioniță.

El mai spune că pierderea Guvernării i-ar compromite complet situația liderului social-democrat.

De partea cealaltă, politologul Cristian Pîrvulescu spune că PSD-ul adoptă această tactică pentru că are nevoie de lideri care să imprime o „dinamică ascendentă” și consideră că pierzătorii nu au această capacitate. El a făcut o comparație între modul în care liderii politici români își controlează partidele și modul în care o face Viktor Orban.

„Altfel zis, mitul Orban Viktor nu există în România. Nici capacitatea unui lider de a controla partidul cum a făcut-o Viktor Orban cu Fidesz-ul, care a rezistat imediat după ce a pierdut Guvernul. În România și tendința aceasta majoritaristă a PSD care dorește să fie dominant duce la o asemenea situație, pentru că dacă ar fi vorba de un partid parlamentar care participă la coaliție ar fi mai simplu, dar fiind vorba despre un partid dominant, sau care se vrea chiar ultra-dominant, au nevoie de un lider care să asigure un nivel de încredere și susținere important”

El a mai spus că există întotdeauna „moștenitori” în partid, care să preia puterea.

„Acuma a existat Ciolacu care o înlocuiește pe Dăncilă și există, iată, oameni care se antrenează pe margine pentru a prelua funcția de președinte de partid: Grindeanu, Tudose, Firea nu mai, pentru moment este doar pe banca de rezerve”, a completat politologul.

Comparativ cu celelalte partide din România, PSD s-a consacrat drept un partid neiertător cu pierzătorii. Toți liderii care au eșuat în alegerile prezidențiale, cu excepția lui Ion Iliescu și a lui Victor Ponta, au fost înlăturați de la putere de colegii lor.

Adrian Năstase, Mircea Geoană sau Viorica Dăncilă, toți au fost „executați” de colegii de partid.

Victor Ponta, deși pierzător în 2014, a fost debarcat abia după ce a pierdut și Guvernul, în urma protestelor declanșate de protestul de la Colectiv. Acest lucru demonstrează că deținerea unei funcții puternice, cu miză, te poate ține în fruntea partidului, chiar dacă ai pierdut alegerile.

Adrian Năstase, după eșecul de la alegerile prezidențiale din 2004, când a fost învins de Traian Băsescu, avea deja zilele numărate, în contextul în care PSD pierduse și guvernarea.

Năstase mai avea însă o problemă, dosarele penale.

Evenimentul, care a avut loc la începutul anului 2006, a fost denumit „Noaptea cuțitelor lungi în PSD” și s-a petrecut la Hotelul Confort din Otopeni. Ședința a durat aproape 9 ore. După ce l-a înfrânt la votul din congresul PSD pe Ion Iliescu și a preluat șefia partidului, Mircea Geoană a supus la vot excluderea lui Adrian Năstase.

Adrian Năstase era deja vizat în dosarul „Mătușa Tamara”, iar noua conducere considera că acesta face rău partidului.

Și Mircea Geoană, după eșecul de la prezidențiale din 2009, în fața lui Traian Băsescu, a fost debarcat un an mai târziu din partid și de la șefia Senatului de noul președinte al partidului, Victor Ponta, protejatul lui Adrian Năstase.

A venit și rândul lui Victor Ponta, după înfrângerea din 2014 și scandalul Colectiv din 2015. Ponta a fost nevoit să demisioneze din fruntea Guvernului, pe fondul nemulțumirii generale din societate și, în același an, demisiona și de la șefia partidului, fiind în același timp urmărit de DNA.

Viorica Dăncilă este ultimul președinte al PSD „mazilit” după pierderea cursei pentru Cotroceni, iar cel care a debarcat-o de la conducerea partidului este chiar Marcel Ciolacu.

Viorica Dăncilă suferise o victorie zdrobitoare în fața lui Klaus Iohannis în 2019, iar noul pol de putere care se formare în PSD în jurul lui Marcel Ciolacu era nerăbdător să preia puterea.

Teama cea mai mare a lui Marcel Ciolacu pare să fie să nu aibă aceeași soartă ca predecesorii săi, iar pentru asta trebuie să-și asigure în continuare accesul la putere, de preferat din funcția de premier al României.

Piedone, „plan diabolic" pentru alegeri. Cum ar șantaja PSD-ul și ce ar vrea de la Ciolacu

După ce a dat Primăria Sectorului 5 pentru candidatura la Primăria Capitalei, cursă în care a fost zdrobit de către Nicușor Dan, acum Cristian Popescu Piedone speră să nu rămână fără...

Victor Ponta, ignorat de PSD: „Nu m-au invitat"

Victor Ponta este revoltat. Fostul președinte PSD și premier al României îi ceartă pe liderii din formațiunea de guvernare pentru că-i neglijează pe foștii conducători social-democrați....