Ziare.com

Ce a lasat in urma la Constanta Decebal Fagadau: primarul sarac cu o Dacie din 2007, dosar la DNA si un oras fara viziune de dezvoltare

de Laurentiu Sirbu
Joi, 15 Octombrie 2020, ora 04:28

   

Ce a lasat in urma la Constanta Decebal Fagadau: primarul sarac cu o Dacie din 2007, dosar la DNA si un oras fara viziune de dezvoltare
Fostul primar al Constantei, Decebal Fagadau, a iesit pe locul trei la alegerile locale, dupa castigatorul Vergil Chitac (PNL) si Stelian Ion (USR), intr-un judet considerat a fi un veritabil fief al PSD.

Potrivit declaratiei de avere, Fagadau, fostul secund al primarului Radu Mazare, pleaca din fruntea administratiei orasului Constanta, cu acelasi autoturism Dacia Logan fabricat in 2007 si mostenit de sotia sa, dar fara creditul de 38.000 de franci elvetieni si cu 50.000 de lei cash.

Astfel, la inceputul mandatului sau acesta declara ca detine 60% dintr-un teren intravilan de 1.000 de metri patrati in zona Palazu Mare - dobandit prin mostenire in proportie de 10% si cumparare restul de 50%, plus un apartament de 65 metri patrati cumparat in 2006 impreuna cu sotia sa, plus un altul de 62 mp, mostenit in 2013.

La acestea se adauga un autoturism Dacia Logan, fabricat in 2007 mostenit, plus 148.000 de lei cash, dintre care 52.500 de lei contributie la campania electorala. Acesta mai noteaza si un credit bancar, contractat in 2006, scadent in 2026, de 38.000 de franci elvetieni.

La finalul mandatului, fostul primar trece un teren de 33mp mostenit in 2013, aceleasi doua apartamente si acelasi autoturism Dacia Logan. Dispare insa creditul de 38.000 de franci, iar la capitolul numerar acesta trece 50.000 de lei. Venitul sau aferent functiei a fost in ultimul an de mandat 164.000 de lei iar cel al sotiei, angajata la SC RAJA, de 100.000 de lei.

Dosarele DNA

In iulie 2019, DNA Constanta anunta ca Decebal Fagadau este cercetat intr-un dosar, alaturi de fostul lui sef, Radu Mazare, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Procurorii sustin ca pe plaja din statiunea Mamaia, in zona centrala a statiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispozitiilor legale, un imobil in regim P+5E-6E cu destinatie cazare si alimentatie publica.

Desi autorizatia de construire este atacata cu succes in instanta de catre o societate aflata in vecinatatea imobilului nou construit, Decebal Fagadau, la acea data vice-primar, este acuzat ca ar fi semnat doua noi autorizatii de construire in incercarea de a pune in legalitate noul imobil, ambele insa desfiintate in instanta.

Numele lui Decebal Fagadau mai apare intr-un alt dosar alt mega-dosar imobiliar al DNA in care sunt vizate retrocedarile ANRP, trimis in judecata in 2016 si unde printre cei zece inculpati se numara si omul de afaceri Horia Simu. Fostul primar al Constantei nu are nicio calitate in acest dosar care de peste patru ani se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, insa stenogramele si depozitiile martorilor indica implicarea puternica a acestuia.

Studiile lui Fagadau, o necunoscuta

Una din necunoscutele CV-ului fostui primar al Constantei a fost si vor ramane studiile terminate de catre acesta. Este cunoscut faptul ca a renuntat la cursurile Institutului de Marina Comerciala, insa nu a precizat niciodata ce alte facultati a terminat.

"Am terminat pana la urma Facultatea de Stiinte Economice, la o universitate particulara si mi-am dat licenta in 2000 la Universitatea de Stat din Craiova. Am terminat facultatea in Constanta la o universitate privata, filiala unei universitati din Bucuresti", declara acesta in 2016 pentru un interviu, refuzand sa mentioneze numele universitatii, cursurile de master absolvite ulterior, sau institutiile in cadrul carora a studiat.

Constanta, un oras ce a intrat in umbra Clujului si Timisoarei

Potrivit ultimelor data statistice ale Comisiei Nationale de Prognoza in anul 2019 judetul Constanta avea un PIB de 46,58 miliarde de lei, dupa Timis 49,36 si Cluj cu 50,42 de miliarde si mult in urma Bucurestiului al carui PIB a fost de 248,1 miliarde. Aceasta cifra vine in contextul in care in perioada 2012-2016 judetul a avut o crestere economica de 56% (foarte apropiata de Cluj - 62%) si aproape dubla fata de cresterea nominala de 29% a PIB-ului Romaniei, fapt datorat deschiderii autostrazii Bucuresti-Constanta.

"Proba care arata ca autostrada a avut un rol covarsitor in viteza de crestere a PIB al judetului Constanta in perioada 2012 - 2016 este ca in cei patru ani anteriori, adica intre 2008 si 2012, cand nu era gata toata autostrada, PIB-ul nominal al judetului Constanta a crescut cu 13%, sub ritmul de crestere al PIB-ului per total tara, de 14%", nota Ziarul Financiar la acea data.

Totusi, in 2018, publicatia Recorder.ro sublinia ca municipiul Constanta era, potrivit datelor INS, orasul care sufera cea mai pronuntata tendinta de depopulare in randul celor sapte urbe ale Romaniei cu peste 300.000 de locuitori: - 4% in ultimii zece ani. "Tinerii pleaca in primul rand pentru ca in Constanta nu exista oportunitati profesionale.

E singurul oras cu peste 300.000 de locuitori care nu are un parc industrial, iar conducerea orasului nu a elaborat, in ultimii 20 de ani, nicio strategie de dezvoltare economica sau pentru atragerea de investitori. Cei mai mari angajatori din Constanta sunt Regia Autonoma de Apa (2.100 de angajati), condusa de seful PSD Constanta, Felix Stroe, si compania de salubrizare Polaris (1.400 de angajati), firma de casa a PSD, partidul care castiga alegerile in Constanta de aproape 20 de ani. Cu alte cuvinte, cei mai mari angajatori ai orasului platesc salarii din banii constantenilor si nu aduc valoare adaugata", arata sursa citata.

Desi judetul Constanta figureaza printre cele care isi aduc o contributie importanta la PIB-ul Romaniei, datele arata ca numarul locurilor de munca fluctueaza si este pro-ciclic, depinzand in buna masura de sezonul estival. Dezvoltarea sectorului turistic nu inseamna neaparat si slujbe mai bine platite. O analiza a impozitului pe venit per capita, adica un indicator al bunastarii create la nivel local de toate entitatile platitoare de salarii, plaseaza Constanta mult sub Cluj sau Bucuresti.

Astfel, la o medie a impozitului pe venit per capita pentru anii 2013-2017, Constanta, cu 346 de euro, se plaseaza sub Timisoara (356), Cluj (421) sau Bucuresti (399). Iar in ceea ce priveste numarul de turisti, in primele 9 luni ale anului 2019 s-au inregistrat 1,3 milioane de turisti, din care doar 56 de mii de turisti straini. Numarul salariatilor din judet a inregistrat la finalul lunii septembrie 188 de mii de persoane, castigul salarial mediu net fiind de 2700 de lei.

Multi analisti au subliniat conditiile favorabile de dezvoltare ale orasului, Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si putea reprezenta pentru investitori o poarta de iesire a marfurilor in exterior, Constanta este legata rutier de Bucuresti de autostrada A2/A4, are o retea de cai ferate excelent conectate cu sistemul national si european, Portul Constanta reprezinta atat un punct de pornire, cat si un punct final pentru Coridorul de Transport Paneuropean 4. Iar intrebarea care se naste este de ce orasul s-a dezvoltat sub capacitatea sa.

"Raspunsul este strans legat de modul in care administratiile locale, din fiecare dintre aceste judete, au inteles sa se pozitioneze fata de atagarea capitalului privat. In Cluj exista 11 parcuri industriale, Timis - 2, Brasov - 9, Sibiu - 3, Arad - 3, Oradea - 4. Fiecare dintre aceste parcuri industriale a atras zeci de companii de prestigiu, din diferite domenii. Pana si in Blaj (jud. Alba) exista un parc industrial, ce a redus la zero somajul in zona si a devenit un pol de dezvoltare", se arata intr-o analiza a publicatiei Republica.ro.

"Primaria nu arata si nu a aratat nicio dorinta de a stimula antreprenoriatul sau de a atrage multinationale. Peste tot in lume, orasele-port sunt pe locul doi dupa capitala si ca numar de locuitori, si ca potential economic. Or, Constanta este mult in urma Clujului, Timisoarei, Iasului, Brasovului, Craiovei, Sibiului, Sucevei, ca sa nu mai spun Oradea. Sa te bata un oras cu 200.000 de locuitori este o rusine. Atat poate administratia orasului Constanta", declara pentru Recorder.ro profesorul Tanase Stamule, prodecan la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine din cadrul ASE Bucuresti.

Clasamentul Forbes Romania al celor mai bune orase pentru afaceri plasa Constanta pe locul 9, dupa Bucuresti, Timisoara, Cluj, Arad, Alba Iulia, Sibiu, Brasov si Oradea.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre fagadau PSD Constanta PIB dezvoltare oras Cluj
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 22374 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Să te bată un oraș...

Ăștia pe la AS mai vorbesc incă mecanic...papagaligește...ce le-o fi rămas din ceașcărie.
Constanța e polul corupției la Romanikka Lieee...berrea, inaintea Bucureștilor.
Ceea ce nu e prea ușor.
Pe acolo numai DNAul ce te mai scapă, odată ce reincepe...dacă o mai incepe vreodată...cu deratizarea.
Sau, dacă ar fi să ascultăm pătrățelul sovietic de khăkkat...ar trebUIi să fim allu...luutruiști, carevasăzică.
webabbette, la bbabbaiette...cică de ce s-o dăm afară?
Că-i babbă jeaggă bună și foarte bună. Penelemmniști din ăștia chitroși, puși numai pe căpătUIiallă...
...webbabbete, măi pallillullă?? Serios?
Oameni hayyo, băi frate, NUMMA!! poante bune și ceasuri ȘI mai bune.
Tikkalioțțky, băeeEEE!!ee.....
Reține, Mmăiii-ass-tree!!...fără DNA la treierat, nimic nu mai faci din Constanța.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor