Nurofenul antipesedist: cum arata patimile din politica, odata cu anuntul pentru referendum

Nu a fost saptamana patimilor in politica, dar s-au tras niste linii, iar dincoace de ele s-a definit frontul de lupta. Stim cum stam, la inceput de campanie electorala pentru Parlamentul European, cu miza dublata de un referendum formal pe teme de justie, de fapt cu valoare de contract constitutiv intre natiune si politicienii ei.

Tema campaniei electorale a fost formulata de presedintele Klaus Iohannis si e o tema care pretinde, din capul locului, o pozitionare. Niciun actor politic nu o poate evita, fiecare politician este fortat sa se aseze de-o parte sau de cealalta a pesedismului, pentru ca asta este propunerea facuta de presedinte.

Din perspectiva comunicarii, Iohannis a avut o mutare buna, a fost primul care a numit subiectele de pe agenda, iar competitorii sau adversarii lui politici nu au de ales decat sa intre in joc.

Pe continut, sunt cateva vulnerabilitati, care tin de miza pe care presedintele a pus-o pe masa: invalidarea sau relegitimarea regimului politic al lui Liviu Drganea.

Dupa un anunt caldut de la Cotroceni, prin purtatorul de cuvant, o prezenta destul de rara in ultima vreme din comunicarea publica a Presedintiei, privind intrebarile pentru referendumul din 26 mai, Klaus Iohannis a adresat, in prime time, un mesaj catre tara.

Momentul a fost proiectat simbolic, de la numele ales - mesaj public - pana la insemnele prezidentiale si la urgenta comunicarii.

Anuntand un mesaj public, Iohannis si-a luat natiunea ca interlocutor, nu presa, nu aliatii si nici adversarii politici. Modelul este mai degraba cel francez, pentru ca discursul prezindential a vizat necesitatea unui nou contract politic intre natiune si conducatorii ei.

Ce a spus Klaus Iohannis: ca e momentul ca societatea romaneasca sa aleaga decisiv intre PSD si anti-PSD.

Este tema lui 1996, careia contextul politic al ultimilor ani i-a dat amploare si care e supusa votului chiar in anul in care PNTCD este cedat de Aurelian Pavelescu lui Liviu Dragnea.

E o tema corecta in spiritul ei, dar care va fi atacata in litera ei. PSD nu si-a formulat inca directia de contraatac, avea pregatit un cu totul alt narativ de pozitionare fata de referendum, iar decizia presedintelui de a pune pe masa, fara camuflaj, tema antipesedismului, i-a lasat pe oamenii lui Dragnea fara strategie de comunicare.

Dincolo de raspunsul actorilor politici dat referendumului prezidential, insa - slab nu doar la PSD, dar si la Opozitie - exista trei paliere pe care societatea va raspunde:

- Cel politico-electoral - fiind o tema de polarizare: cu sau impotriva PSD-ului lui Dragnea - argumentele se vor formula in acest registru. Campania, desi oficial pe teme de justitie, va fi eminamente una de pozitionare politica.

- Cel moral: cum presedintele a politizat fatis un scrutin care, in teorie, propune electoratului teme legate de justitie, se vor dezbate principii si asta e in sine o capcana pe care campania de la Cotroceni trebuie sa o fi prevazut.

- Cel al asteptarilor sociale: la capatul a doi ani de asalt asupra tuturor institutiilor democratice ale statului, y compris presedintia - prin trimiterea in note de subsol a unor importante prerogative sociale si am scris despre politica externa - asteptarile merg inspre o solutie care sa rezolve conditiile de posibilitate ale unui regim abuziv, de tipul celui al lui Dragnea.

Or, intrebarile de la referendum nu au nicio jurisdictie asupra Parlamentului, capul tuturor relelor din ultima saptamana. Sigur, Parlamentul fiind unicul legiuitor al tarii, nici nu pate fi vorba despre un control referendar asupra lui, dar vorbim aici despre un registru simbolic.

Este motivul pentru care presedintele si-a asumat deschis lupta politica, anuntand, de altfel, ceea ce stim cu totii ca loc comun, ca justitia libera si independenta are nevoie de o decizie politica in spate, adica de institutii politice capabile sa defineasca si sa respecte proceduri democratice.

Ce a intrerupt referendumul prezidential

Anuntul presedintelui este insa cel care a pus capat unei saptamani politice si inca nu sunt definite raspunsurile pe care PSD si Opozitia le va da.

Pana in seara mesajului adresat natiunii, PSD era decis sa mearga pe strategia bascaliei, adica a minimalizarii referendumului. Joi, pesedistii au trimis comunicate de presa declinand asa-numitul punctaj de partid, in care demonstrau inutilitatea unor intrebari cu care pana si ei - a se citi Serban Nicolae, Eugen Nicolicea, Codrin Stefanescu, Florin Iordache - erau de acord.

Joi seara insa, desi Liviu Dragnea a iesit la tabla la una dintre televiziunile de casa, PSD nu a fost pregatit sa contracareze noua tema a Cotrocenilor, asa ca a pus in scena, iarasi, de acum celebra tema a standardelor duble, faza pe Nurofen.

Probabil de la durerea de spate, liderul PSD a vrut sa isi cumpere un banal Nurofen in Belgia si a constatat astfel ca exista o diferenta calitativa intre antiinflamatorul occidental si cel bucurestean. Asadar, ce promite PSD:

- Nurofen mai bun

- Oua mai ieftine

- Bunastare cu nemiluita, cu conditia ostilizarii fata de straini/companii/critici.

Discursul acesta mizeaza pe grotesc, adica pe regula care spune ca o minciuna e cu atat mai credibila cu cat e mai gogonata.

A mai promis ceva Liviu Dragnea, si anume un prim-ministru mai viteaz, care sa joace cartea Cenaclului Flacara si sa sa ii tina piept, atunci cand e nevoie de putina disensiune in partid, pentru ca, nu-i asa?, prin confuzie si teme disperate si precare se controleaza mai bine propaganda.

Opozitia: Opozitia a avut ceva probleme, insa mai putin cu PSD, cat unii cu ceilalti. Au fost doua momente critice:

- Adoptarea Codurilor macelarite de Comisia Iordache, in care USR a promovat un mesaj anti-PNL, liberalii lipsind in numar mare de la sedinta de vot.

- Prinderea in flagrant a membrilor TNL Cluj, in timp ce raspandeau afise mincinoase si fals atribuite PLUS. E un episod rusinos, de care PNL s-a dezis, dar raman cateva goluri care ii vor urmari in campanie.

Nimeni nu mai vorbeste, in aceasta campanie, despre cautata unitate a dreptei, asa cum s-a vorbit cam la toate scrutinurile postdecembriste, ceea ce inseamna ca si PNL, si PLUS/USR au mult mai mult spatiu de manevra, pentru ca pot declina mesaje de campanie pliate pe ideologia lor si pe asteptarile propriului electorat.

Daca PNL si-a asumat mesajul antipesedist al presedintelui Iohannis, PLUS/USR nu a avut o pozitionare clara fata de tema propusa lui Iohannis si sa ne amintim doar ca Dacian Ciolos, cap de lista USR/PLUS la europarlamentare, a spus de cateva ori in ultimul an ca trebuie sa iesim din logica paguboasa in care totul e definit pro sau contra PSD.

Raspunsurile europene

Daca politicienii de acasa inca nu si-au construit mesajul electoral pentru referendum, au facut-o politicienii europeni, care au inteles exact mesajul Cotrocenilor.

Asa se face ca presedintele PPE, Joseph Daul, s-a pozitionat limpede contra regimului Dragnea, in contextul referendumului. L-au urmat Manfred Weber, ale carui declaratii critice la adresa Guvernului de la Bucuresti sunt deja un loc comun, si Frans Timmermans, care e socialist si care nu a fost deloc indulgent cu Dragnea.

E de mentionat si anuntul lui Guy Verhofstadt, care spune ca partidul lui Tariceanu nu mai face parte din grupul pe care il coordoneaza in Parlamentul European.

Intrarea pe care si-au facut-o liderii europeni in campania de la Bucuresti este ultimul gest pe care il au la indemana pentru a avertiza totusi electoratul roman ca Uniunea Europeana nu poate tine loc de vot.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...