Cum a ajuns Romania oaia alba a Uniunii Europene, in cel mai toxic an al regimului PSD

Marti, 31 Decembrie 2019, ora 16:00
22665 citiri
Cum a ajuns Romania oaia alba a Uniunii Europene, in cel mai toxic an al regimului PSD

Cu o Rezolutie prin care erau condamnate incalcarile democratice de la Bucuresti si interventii puternice ale institutiilor europene, ori de cate ori oamenii regimului Dragnea mai faceau o incercare de trecere a institutiilor statului in registrul PSD, Romania a devenit, paradoxal, oaia alba a unei Uniuni Europene vulnerabilizate de compromisuri, negocieri si trolii rusi.

La finalul lui 2018, institutiile europene investeau din ce in ce mai putina incredere in Romania, aflata la cel de-al treilea prim-ministru manevrat de Liviu Dragnea, un lider politic mai degraba mediocru, care, odata iesit din hainele de vataf si urcat pe scaunul boierului, si-a construit singurul regim de putere in care impostura lui ar fi devenit regula. PSD a devenit un partid-retea, cu o camarila aleasa pe spranceana: Florin Iordache, Serban Nicolae, Carmen Dan, Lia Olguta Vasilescu, Liviu Plesoianu, Viorica Dancila.

Prima capusare pe care regimul Dragnea a facut-o a fost PSD.

Abuzurile de putere de la Bucuresti, cu miza fatisa de a-i pune la adapost fata de lege in principal pe Liviu Dragnea si in secundar pe cei carora le era intr-o forma sau alta dator - datorie e si atunci cand o retea te ajuta sa te mentii la putere, in schimbul unor privilegii de tipul accesului la resurse - au dus la Rezolutia pe care Parlamentul European a votat-o in 13 noiembrie 2018.

Desi votul a fost covarsitor pentru adoptare - 473 de eurodeputati au votat pentru, 151 impotriva si au fost si 40 de abtineri - europarlamentari straini, lideri ai grupurilor din PE au insistat sa faca diferenta intre Guvernul roman, pe de o parte, si societatea din Romania, pe de alta parte, care a stat de veghe si a denuntat in strada derapajele inacceptabile ale Guvernului de partid.

Cu o opozitie parlamentara destul de neinchegata si fara forta de a coagula o majoritate in Parlament care sa demita prin motiune de cenzura guvernul, institutiile europene au jucat rolul Opozitiei la regimul Dragnea.

Institutiile europene au fost cele care au facut un scut in fata Laurei Codruta Kovesi, care, dupa o demitere fara fundament de la conducerea DNA, a fost sicanata cu tehnici de inspiratie ruseasca - pusa sub acuzare, cu interdictie de a parasi tara pentru a nu ajunge la audierile de la Bruxelles, unde a concurat prin propriile forte pentru sefia Parchetului European.

Parlamentul European a tinut frontul deschis si nu a cedat nici in fata lobby-ului PSD si nici in fata unei campanii de denigrare care i-a dezgustat pe europarlamentarii straini, cum a fost cazul unui infam email trimis de pesedistul Emilian Pavel membrilor Comisiei LIBE.

Comisia Europeana, dupa cateva incercari discrete de a-i atentiona pe liderii de la Bucuresti ca risca parcursul european al Romaniei, a trecut dincolo de uzantele diplomatice si a transmis avertismente fara echivoc.

Si Comisia este cea care a oprit Ordonatele pe justitie.

In 3 aprilie 2019, Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al CE, a anuntat, intr-o conferinta de presa la Bruxelles, ca are informatii ca Guvernul Dancila are de gand sa dea "foarte foarte curand" ordonantele pe Justitie si a avertizat Bucurestiul ca, daca se va intampla asa ceva, CE va actiona imediat impotriva Romaniei.

Anterior, liderul CE spusese ca Romania nu e pe drumul cel bun in acest moment si ca Bruxelles-ul va lua masuri in cazul in care nu se revine pe calea statului de drept.

"Romania trebuie sa puna din nou procesul de reforma in miscare. Am avertizat impotriva oricarei actiuni a Guvernului care ar garanta impunitate demnitarilor de rang inalt. Am avut mai multe discutii cu premierul, avem discutii la nivel de experti. Avem nevoie de rezultate imediate.

Am fost clar: discutiile de dragul discutiilor nu sunt suficiente. Am discutat despre proiectele de OUG si sectia speciala pentru magistrati. Din pacate, nu putem spune ca Romania e pe drumul cel bun si Comisia Europeana va trebui sa actioneze cu toate instrumentele de care dispune", a spus Timmermans.

A fost momentul in care activarea Articolului 7 a devenit un risc pentru Romania, asa cum Timmermans a si scris intr-o scrisoare adresata ultimului premier al lui Dragnea, Viorica Dancila.

"Am scris o scrisoare pe care am adresat-o presedintelui, celor doi presedinti ai Camerelor, precum si prim-ministrului, ca un pas preventiv pentru a avertiza ca inca nu este prea tarziu, inca puteti corecta aceste lucruri. Nu adoptati acea legislatie, nu reduceti lupta impotriva coruptiei, nu continuati sa mergeti pe aceasta cale, implementati recomandarile pe care vi le-a trimis Comisia.

Aceasta este propunerea Comisiei. Ce e nou este dorinta de a avertiza si ceea ce sper ca vom face in urmatoarea Comisie va fi o munca mai asidua de prevenire, deoarece asta este intotdeauna mai bine decat sa trebuiasca apoi sa corectam", a declarat Timmermans pentru Ziare.com, la Bruxelles.

Ar fi putut sa il coste niste capete de acuzare in Romania, absurd incercat de Adina Florea, dar Timmermans a scapat de justitia romana, nu si de a deveni protagonistul unui cantec pesedist "Frunza verde de bostan/ Eu nu-l vreau pe Timmermans".

Au fost familiile politice europene cele care si-au asumat mesaje transante de condamnare a regimului Dragnea si de separare a acestuia de societatea civila din Romania. Popularii europeni au initiat Rezolutia si au fost cei care au reusit votul pro Kovesi in comisiile din PE, iar socialistii europeni au ajuns pana in punctul in care au inghetat relatiile cu PSD.

La unison, institutiile europene au transmis ca Guvernul Dragnea nu are legitimitate si guverneaza tara conform unor principii de clan.

Iar felul in care Uniunea Europeana a decis sa valideze protestele populare de la Bucuresti a dat un corp politic strazii. Acest corp politic a fost, de fapt, castigatorul alegerilor europene din 26 mai.

Cu Ungaria si Polonia intrate intr-o epoca iliberala, conduse de lideri nationalisti, cu o Rusie revansarda, un Brexit in derulare si compromisuri de traseu, facute pentru a se ajunge la actuala componenta a Comisiei Europene, Uniunea Europeana vede in Romania o poveste de succes. Iar reprezentantul institutional al acestei povesti de succes a devenit presedintele Klaus Iohannis, care va si primi un important premiu european.

Romania nu s-a transformat insa peste noapte, si asta se vede si de la Bucuresti, si de la Bruxelles. E datoria autoritatilor romane sa nu rateze capitalul simbolic pe care l-au primit deopotriva de la UE si de la societate.

Citeste si:
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Ludovic Orban a declarat marți, 27 septembrie, că Florin Cîţu nu mai poate fi desemnat din nou premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în cazul în care trece moţiunea de cenzură....
Cîţu: „Dacă mai există onoare în România şi preşedintele Senatului îşi va da demisia după motivarea CCR”
Cîţu: „Dacă mai există onoare în România şi preşedintele Senatului îşi va da demisia după motivarea CCR”
Premierul Florin Cîţu a susţinut marţi, 28 septembrie, că preşedintele Senatului, Anca Dragu, ar trebui să demisioneze din funcţie, după ce Curtea Constituţională va publica motivarea...
Sursa: Ziare.com