Noul ministru al Justitiei, Stelian Ion, isi incepe mandatul in fruntea ministerului cu marile probleme ramase mostenire inca din guvernarea PSD-ALDE: desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor in Justitie (SIIJ), necesitatea urgenta a unei reforme care sa vizeze Inspectia Judiciara, dar si problema personalului din sistem ce ar putea fi agravata de intrarea in vigoare a unor alte inovatii din epoca Dragnea - Tudorel Toader: cresterea numarului de judecatori in completele de apel si schema de pensionare anticipata a magistratilor.
Toate acestea fac deja parte din primele cinci prioritati anuntate de noul ministru, iar expertii in Drept atrag atentia ca rezolvarea lor este una urgenta.
"Pentru justitie va fi un nou inceput. Unul in care politicienii nu vor mai detine controlul, iar infractorii nu vor mai dicta directia sistemului judiciar", a scris pe Facebook miercuri, 23 decembrie, noul ministru al Justitiei la preluarea mandatului.
Anterior, fostul ministru Catalin Predoiu a subliniat ca ministerul condus de acesta si-a indeplinit obiectivele limitate insa de lipsa unei majoritati parlamentare. "Ministerul Justitiei si-a atins toate obiectivele posibile in anul 2020, in conditiile dificile ale unui guvern care a fost fortat sa lucreze fara majoritate parlamentara in conditii de criza sanitara globala", a afirmat Catalin Predoiu. Trebuie subliniat ca una din problemele din Justitie mostenite a fost insa perpetuata de acesta din urma, si anume desemnarea unui nou procuror sef la DIICOT, proces despre care asociatiile magistratilor sustin ca ar trebui sa se faca dupa o noua procedura, in acord cu cerintele Comisiei Europene.
Urgenta desfiintarii Sectiei Speciale
Desfiintarea Sectiei Speciale apare ca prioritatea numarul unu in programul de guvernare al coalitiei de guvernamant, "fapt agreat inclusiv de UDMR", dupa cum a confirmat pentru Ziare.com chiar ministrul Stelian Ion. Acordul UDMR pentru acest punct a fost obtinut in timpul negocierilor de weekendul trecut, asta dupa ce partidul minoritatii maghiare a votat atat pentru infiintarea SIIJ in guvernarea PSD-ALDE cat si impotriva desfiintarii acesteia in comisia juridica atunci cand tema a fost supusa votului.
"Infiintarea unei structuri specializate, avand o competenta care se raporteaza la calitatea persoanelor si nu la natura faptelor, este nejustificata si lezeaza prestigiul profesiei de magistrat, prin inducerea ideii ca fenomenul criminalitatii ar fi larg raspandit in aceasta categorie profesionala. Un astfel de corp reprezinta de asemenea un mijloc de intimidare a magistratilor si un mod de izolare a acestora in raport cu cetatenii obisnuiti. (...) activitatea desfasurata pana in prezent n-a facut decat sa alimenteze suspiciunile privind exercitarea unor presiuni politice asupra judecatorilor si procurorilor, de natura sa le afecteze independenta", se arata in programul de guvernare al coalitiei PNL-USR PLUS-UDMR.
Expertii in Drept sustin ca sustinerea masiva a magistratilor din Romania, intr-o proportie de cca. 80%, pentru desfiintarea Sectiei Speciale, plus iminenta unei hotarari a CJUE in spetele ce privesc aceasta sectie fac eliminarea SIIJ o posibilitate reala.
"Daca va fi un proiect de lege separat trimis in parlament cu privire la desfiintarea SIIJ, corpul magistratilor s-a pronuntat deja in multiple randuri, de patru-cinci ori, ultima oara la cererea domnului Predoiu la inceputul acestui an, si peste 80% dintre procurori si judecatori au solicitat desfiintarea acestei sectii. Apoi, pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene sunt cauzele pe care Forumul Judecatorilor le-a introdus in instantele romanesti si au ajuns la CJUE si avem deja opinia Avocatului General Bobek in acest set de cauze si unde se considera si acolo ca existenta acestei sectii este contrara dreptului european. O hotarare a CJUE este deja iminenta, probabil ca intr-o luna va fi publicata, deci avem toate premisele pentru o reglementare rapida in privinta SIIJ printr-o lege in parlament in procedura de urgenta", a declarat judecatorul Dragos Calin, co-presedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor.
"Judecatorii au sustinut desfiintarea SIIJ intr-un procent de peste 70%, iar la procurori procentul a fost undeva la peste 90% - acest lucru ne arata mai mult decat cert ca, in masura in care asa zisii beneficiari ai presupusei protectii oferite de catre aceasta Sectie Speciala refuza aceasta protectie, atunci nu e nicio treaba de protectie. Vorbim de o sectie care a reusit sa scoata trei dosare, doua dintre care sunt deja achitari, unul privind o infractiune de circulatie. Daca nu esti in stare sa faci un dosar pe circulatie, ce asteptari putem avea pentru dosare complexe?", a declarat procurorul Bogdan Pirlog, co-presedinte al Asociatiei Initiativa pentru Justitie.
Ordonante de urgenta pentru criza de personal din sistem
Prioritatile doi si trei enuntate in planul de guvernare sunt renuntarea la cresterea numarului de judecatori din completurile de apel si contestatie ce ar putea conduce la blocaje in instantele de judecata si eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor ce ar urma sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2022 si care risca sa conduca la o scadere severa a efectivului magistratilor.
Reprezentantii asociatiilor de magistrati sunt de parere ca pentru punerea in aplicare a acestor masuri ar putea fi nevoie de o ordonanta de urgenta. "Prin ordonanta de urgenta, credem noi ca se pot reglementa rapid cateva dispozitii referitoare la amanarea intrarii in vigoare a completelor de trei judecatori pentru apeluri si mai sunt necesare cateva reglementari la zonele de admitere in magistratura. In acest an, 2020, nu a fost niciun examen, fiind primul an dupa revolutie in care nu se aloca locuri. Peste 20% din locurile de la judecatorii si parchetele de pe langa judecatorii sunt vacante, deci ar trebui cumva cuprinse in acest proiect de ordonanta de urgenta pana la 1 ianuarie si aceasta dispozitie referitoare la admiterea in magistratura. Sunt chestiuni ce necesita o reglementare rapida, chiar prin ordonanta de urgenta, tinand cont de faptul ca si Curtea Constitutionala in cateva decizii emise in 2020 a spus ca rezultatele acelui referendum consultativ tin mai mult de chestiuni politice, nu leaga juridic guvernul. Deci teoretic ar putea fi emisa o OUG", a declarat judecatorul Dragos Calin.
Reforma Inspectiei Judiciare
O alta prioritate pentru domeniul justitiei vizeaza reforma institutiei Inspectiei Judiciare, despre care, in programul noii coalitii se sustine ca prin reorganizarea IJ, inspectorul-sef a dobandit in mod nejustificat o serie de competente discretionare. "Pe langa faptul ca a devenit ordonator principal de credite si unic titular al actiunii disciplinare, acesta desemneaza inspectorul-sef adjunct si directorii de directii, controland astfel selectia inspectorilor judiciari, conduce si organizeaza activitatea institutiei, aproba regulamentul continand normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, iar procedura prin care poate fi revocat din functie a fost ingreunata considerabil. Aceste masuri impieteaza asupra impartialitatii inspectorilor judiciari si a profesionalismului activitatii Inspectiei Judiciare, cu consecinta punerii in pericol a independentei Justitiei", se arata in documentul citat.
"Inspectia Judiciara este o institutie cu probleme majore in ultimii ani. Singura solutie este desfiintarea si infiintarea unei IJ pentru judecatori si o alta pentru procurori, dar fara un aparat gigantic asa cum au ei in acest moment. Aparatul CSM-ului poate sa le deserveasca partea de resurse umane, de plati catre furnizori si asa mai departe. Nu e nevoie sa-si creeze un al doilea minister al Justitiei sub pretextul ca sunt Inspectia Judiciara. Apoi, importanta este si regandirea rolului IJ - inspectorul judiciar sa faca strict cercetare disciplinara fara controalele de fond.
Exista Ministerul Public care are prestabilit sistemul de control si care raspunde cerintelor constitutionale ale controlului ierarhic. Piramida, cum este stabilita in Constitutie, nu are Inspectia Judiciara la varf, ci are pana la urma conducatorul Ministerului Public. Inspectorul judiciar ar trebui sa fac strict cercetare disciplinara, un lucru necesar pentru sistemul judiciar. Aparatul administrativ gigantic, care consuma niste sume enorme si care a fost creat acolo, nu este necesar. Pentru ce, ca sa li se semneze niste ordine de deplasare, niste deconturi sau niste plati catre furnizori?", a declarat procurorul Bogdan Pirlog, co-presedinte al Asociatiei Initiativa pentru Justitie.
"In ceea ce priveste Inspectia Judiciara, reforma din 2018 realizata de domnul Toader si guvernarea respectiva, a largit foarte mult competentele actualului sef al IJ care detine controlul total al institutiei. El ii numeste pe inspectori, el are bugetul si asa mai departe, sunt o groaza de atributii nou introduse. Aici ar trebui cumva adusa in discutie o reglementare noua cu privire la IJ, rupta Inspectia in doua, una pentru judecatori si una pentru procurori, selectia in cadrul institutiei sa fie facuta meritocratic, din afara institutiei, poate prin intermediul CSM iar numirea inspectorului sef sa nu mai fie apanajul total al CSM.
De asemenea exista o problema cu rapoartele de audit, trebuie sa existe un control mai rapid - am avut un control de audit asupra caruia CSM s-a pronuntat dupa trei, patru ani. Raportul din 2016 a fost luat in discutie abia in septembrie sau octombrie, anul acesta. Evident IJ va trebui sa ramana total independenta de ministrul Justitiei, insa sunt necesare o serie de modificari. Ministrul Predoiu propusese o serie de modificari, se dorea introducerea unui colegiu de conducere la IJ, dar cred ca e cam putin, e nevoie de mai multe schimbari", este de parere Dragos Calin, co-presedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor.