Ziare.com

Romania asteapta primul raport de monitorizare pe statul de drept al Comisiei Europene. Documentul ar putea conditiona alocarea fondurilor UE

de Laurentiu Sirbu
Miercuri, 23 Septembrie 2020, ora 07:30

   

Romania asteapta primul raport de monitorizare pe statul de drept al Comisiei Europene. Documentul ar putea conditiona alocarea fondurilor UE
Comisia Europeana urmeaza sa publice primul raport anual in baza mecanismului privind respectarea statului de drept pentru fiecare tara membra UE. Publicarea raportului a fost programata initial pentru 23 septembrie, insa termenul ar putea fi amanat cateva zile.

Potrivit expertilor in domeniu, noul raport va fi unul mult mai detaliat si mai concis comparativ cu rapoartele MCV ce vizeaza doar Romania si Bulgaria. In plus, odata ce Comisia si Parlamentul European vor stabili exact procesul prin care fondurile europene urmeaza sa fie conditionate de respectarea Statului de Drept, noul mecanism ar putea reprezenta o presiune in plus pentru implementarea unor reforme in sistemul judiciar din Romania, reforme ce intarzie de ani buni.

Un nou mecanism complex, ce ar putea conditiona alocarea fondurilor UE

Expertii in domeniu sunt de parere ca noul mecanism de monitorizare in privinta respectarii statului de drept la nivelul UE va fi unul mult mai complex, comparativ cu MCV-ul, mecanismul ce inca este in vigoare pentru Romania si Bulgaria, insa forta acestuia va fi determinata de masura in care alocarea fondurilor UE va fi conditionata de aceste rapoarte.

"Vorbim de un nou mecanism destul de complex. Au facut foarte multe consultari, atat cu experti, cat si deschise, unde fiecare organizatie a putut veni cu puncte de vedere, si sunt mai multe elemente ce pot fi luate in calcul, comparativ cu Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV). Adica daca MCV-ul este in special centrat pe coruptia de nivel inalt, pe partea dura de justitie si anticoruptie sa spunem asa, in noua evaluare pe statul de drept sunt mult mai multe elemente luate in calcul, vorbim de transparenta, de accesul la informatii, inclusiv asigurarea accesului la documentele oficiale pentru jurnalisti. E mult mai mult orientat catre chestiuni mai soft.

La fel ca si MCV-ul acesta va fi un raport de evaluare, cu raport de recomandare, si dupa cum stim, inca nu s-a votat Cadrul Multianual Financiar, iar unul dintre principalele motive este intreaga discutie cu privire la statul de drept si alocarea fondurilor europene. Asteptarea noastra este ca acest raport sa fie fundamentul pentru evaluarea statelor in cadrul acestui mecanism.

Cred ca cel mai dramatic efect pe care l-ar putea avea este acesta legat de conditionarea fondurilor UE, pentru ca vorbim de o alocare foarte mare, inclusiv fondurile pentru Covid, Next Generation EU, dar si de cadrul financiar clasic. Tocmai acest mecanism va fi esential in a determina greutatea acestui raport. Tocmai acest lucru a dat si importanta raportului MCV, iar in opinia mea va fi adoptata si partea cu conditionarea fondurilor UE, ceea ce va permite ca acest raport sa devina un instrument destul de puternic", a declarat Elena Calistru, presedintele ONG-ului Funky Citizens.


Statul de Drept va deveni un element central in politica comuna a Uniunii


Magistratii sunt de parere ca mecanismul statului de drept va deveni un element central in politica Uniunii Europene si subliniaza ca tara noastra mai are inca multe probleme de rezolvat, in special in lumina modificarilor trecute ce au afectat independenta sistemului judiciar, probleme ce probabil vor fi evidentiate de noul raport.

"Cei care au crezut anul trecut ca dupa alegerile europarlamentare si dupa numirea noii Comisii Europene ca aceasta chestiune cu statul de drept va inceta sau se va diminua ca importanta se insala amarnic. Dimpotriva, provocarea pe care o traim astazi, COVID-19, in opinia mea subiectiva, statul de drept va avea o influenta covarsitoare in ceea ce priveste bugetul pe care UE l-a alocat recent. Romania, la acest moment, sta mai bine comparativ cu anii trecuti in ceea ce priveste provocarile la adresa statului de drept si sub aspectul legislatiei, pentru ca nu au mai fost provocari legislative, si sub aspectul ordonantelor de urgenta, in ceea ce priveste pericolul adus independentei sistemului judiciar. Dar totusi raman restante, si ramane de vazut cum se vor reflecta ele in raportul privind mecanismul statului de drept.

Ma refer la faptul ca inca nu au fost modificate acele prevederi legislative ce au fost adoptate in cursul anului 2018 ce privesc sistemul judiciar si care, conform multor comentatori si in special a multor judecatori si procurori ce au fost consultati de actualul ministru al Justitiei, au adus atingere independentei Justitiei - avem in vedere Sectia pentru Investigarea Infractiunilor in Justitie, dar si alte institutii ce ar trebui reformate, cum este Inspectia Judiciara, spre exemplu. Promovarea la Inalta Curte iarasi este o provocare pe care trebuie sa o aiba in vedere modificarea legislativa in viitor. Nu in ultimul rand Curtea Constitutionala este o alta provocare, si nu am inteles sincer de ce reprezentantii CCR au refuzat in primavara dialogul cu expertii Comisiei Europene care s-au deplasat la Bucuresti tocmai pe aceasta tema a raportului statului de drept. Cu atat mai mult cu cat vorbim de o institutie fundamentala, ce a fost criticata cu subiect si predicat tocmai de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in decizia Kovesi.

Ramane de vazut cum vor fi abordate toate aceste aspecte, din ce am vazut, din comunicarile ministrului Justitiei, dar si ale presedintelui, este avuta in vedere o modificare a legislatiei care sa repare ce s-a intamplat in anul 2018", a declarat judecatorul Horatius Dumbrava.


Raportul va fi o premiera, cu multe necunoscute


Expertii in Drept subliniaza faptul ca in contextul in care noul raport va fi o premiera, modul in care va functiona noul mecanism are inca multe necunoscute, si, nu in ultimul rand, modul in care va fi primit acesta de catre decidentii locali.

"Va fi cu totul alt tip de raport, fata de MCV. E o premiera, urmeaza sa vedem ce cuprinde. In general s-a discutat mult despre subiect, dar exact formatul in care va aparea acest raport este inca necunoscut. Presupun ca vor fi punctate acele elemente care vor fi de natura sa puna probleme, sa puna in pericol statul de drept asa cum este el inteles la nivel european. Este de asteptat sa vedem foarte multe discutii la publicarea acestui raport. Daca se va dovedi mai eficient sau nu comparativ cu MCV-ul este greu de prezis, vine si intr-o perioada electorala, ma astept sa fie folosit si din acest punct de vedere in Romania pentru ca este de asteptat ca unii actori politici sa se pozitioneze in favoarea recomandarilor facute de Comisia Europeana, altii sa le conteste, sa intre din nou in joc retorica populista, "nu ne spune noua Bruxelles-ul ce sa facem". Cert este ca va fi interesant ce se va intampla.

Un plus important va fi acela ca raportul vizeaza toate tarile membre, nu doar Romania, si poate din aceasta perspectiva va fi mai usor de acceptat, ca sa spunem asa, Comisia Europeana ne mai putand fi acuzata de faptul ca doar anumite tari sunt evaluate. Ne asteptam ca raportul pe Ungaria, Polonia sa fie foarte interesante, dar egalitate absoluta nu va fi pentru ca tarile sunt diferite si nu se confrunta toate cu aceleasi provocari. S-ar putea ca unele voci sa mizeze pe acest argument, al diferentelor intre state, de ce sunt diferente, de ce nu suntem toti la fel, etc", a declarat Laura Stefan, expert anticoruptie in cadrul organizatiei non-guvernamentale EFOR.

In opinia acesteia, cel mai probabil noul mecanism va cauta sa cristalizeze elementele esentiale ale statului de drept la nivelul Uniunii.

"Cred ca se incearca mai degraba sa se evidentieze valorile comune ale UE pe zona asta de stat de drept. Pentru ca noi vorbim mult despre acest principiu, dar fiecare intelege ce vrea. Si cred ca ceea ce incearca acum Comisia sa faca este sa deceleze elementele alea esentiale ce tin cu adevarat de functionarea statului de drept in statele membre. Si aici va exista, fara indoiala, o dezbatere acerba cu privire la aceasta definitie, cu privire la lucrurile care sunt impuse si cele care sunt lasate in afara acestui raport", a precizat Laura Stefan.

Cat de importante se va dovedi noul mecanism pentru Justitia din Romania?


Judecatorul Cristi Danilet este de parere ca acest tip de monitorizare externa s-a dovedit fundamental pentru apararea justitiei in Romania, fiind o frana puternica pentru anumite impulsuri ce au venit din zona politicului.

"Chiar daca uneori rapoartele MCV au fost ignorate sau chiar incalcate, totusi presiunea aceasta din afara, a Uniunii Europene prin Comisia Europeana si prin toate institutiile europene, a fost o presiune pozitiva asupra justitiei pe de o parte, ca magistratii sa se considere liberi, independenti si de a hotari potrivit legii, si pe de alta parte asupra politicienilor care uneori au fost nevoiti sa renunte la anumite modificari. In unii ani au vrut sa reduca puterile ANI, sau au redus bugetul ANI, au fost la un moment dat discutii sa desfiinteze DNA-ul si sa se uneasca cu DIICOT-ul, deci toate initiativele de acest gen prin care sa se franeze lupta anticoruptie au fost cumva stopate, sau mai degraba incetinite tocmai datorita acestei monitorizari din afara. Cred ca este absolut necesara. Spre exemplu, faptul ca exista MCV-ul in acest moment a permis magistratilor din Romania sa conteste la CJUE anumite decizii ale CCR, ceea ce nu s-ar fi putut face fara existenta acestui mecanism.

In plus, aceste mecanisme de monitorizare ofera unul dintre putinele mijloace prin care vocile magistratilor din sistem se fac auzite.

"Noi, magistratii, aproape ca nu suntem bagati in seama, insa daca reusim ca propunerile noastre sa fie preluate de catre expertii europeni si apar ulterior in rapoarte, ele vin cu o putere mult mai mare asupra factorilor de decizie. E un mijloc de presiune indirecta prin care magistratii sau societatea civila se pot face auziti", a mai adaugat Cristi Danilet.

Totusi, in opinia altor experti in domeniu, monitorizarea institutiilor europene nu trebuie sa ne dea iluzia ca lucrurile nu mai pot lua o turnura nedorita, fiind la fel de importanta dezvoltarea unor "anticorpi" interni - pentru ca odata ce institutiile de control dispar reconstructia lor este adeseori imposibila, in ciuda sprijinului extern.

"Daca ne uitam la ceea ce s-a intamplat in anii trecuti, institutiile europene au jucat un rol important in a frana multe din modificarile nocive din Justitie. Dar sa nu uitam ca modificarile la Codul de procedura penala au cazut pana la urma la Curtea Constitutionala din Romania, adica nu as vrea sa cadem din nou in greseala ca mai este posibil azi ca cineva din exterior sa vina si sa ne rezolve problemele. Cred ca trebuie sa ne maturizam un pic ca societate, sa intelegem ca ar fi de dorit sa generam niste anticorpi care sa ne permita identificarea timpurie a acestor masuri problematice si gestionarea lor in interiorul sistemului nostru.

Nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca acele modificari mai mult decat discutabile nu ar fi cazut la CCR, cum s-ar fi putut interveni la nivel international in, pana la urma, legislatia adoptata in Parlamentul unui stat membru al UE. Eu zic ca nu vreau sa testam limitele. Putem vedea, si in Polonia si in Ungaria, unde mecanismele de control intern au cazut primele, repararea deciziilor problematice este extrem de dificila, ca sa nu spunem iluzorie. Concluzia ce se impune este ca de noi depinde totul, iar daca mecanismele interne nu merg, partenerii externi ne pot ajuta doar intr-o mica masura", este de parere Laura Stefan.


Statul de drept "nu este un termen abstract"


Vicepresedinta Comisiei Europene Vera Jourova a declarat saptamana trecuta ca executivul comunitar va prezenta primele sale rapoarte anuale in baza mecanismului privind respectarea statului de drept pentru fiecare tara membra UE pe 23 septembrie. Ea a notat ca respectarea statului de drept are un impact major asupra activitatii investitorilor si a starii economiei si ca se asteapta ca acest criteriu sa fie legat de finantarea prin Fondul UE pentru relansare.

Statul de drept "nu este un termen abstract", a spus von der Leyen, in primul sau discurs privind Starea Uniunii, sustinut saptamana trecuta la Bruxelles, in plenul Parlamentului European. "Statul de drept ajuta la protejarea oamenilor de stapanirea celor puternici. Este garantul de baza al drepturilor si libertatilor noastre in fiecare zi. Ne permite sa ne exprimam opiniile si sa fim informati de o presa libera", a spus presedinta Comisiei Europene.

Ea a precizat ca, inainte de sfarsitul lunii, Comisia va adopta primul raport anual privind statul de drept, care acopera toate statele membre si are drept scop depistarea din timp a problemelor si gasirea de solutii pentru acestea.

"Comisia acorda cea mai mare importanta statului de drept. De aceea, ne vom asigura ca banii din bugetul UE si NextGenerationEU sunt protejati impotriva oricarui tip de frauda, coruptie si conflict de interese. Acest lucru nu este negociabil", a spus Ursula von der Leyen.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3066 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ce inseamna statul de drep?

État des lieux
Rule of law

Dreptatea se judeca dupa un cod de legi(care o data in viigoare, nu pot fi impotriva statului de drept, fiid insasi legea).

Cand nu s-a respectat statul de drept?
- Cand toata populatia romanieie era restrictionata in baza legeii starii de urgenta si nu se putea deplasa in afara localitatii, si catve a sute de mii de romani au primit derogare de la lege, si de la statul de drept, pentru a merge la cules de sparanghel in Germania.

- Cand cateva sute de mii de romani au primit amenzi neconstitutionale, prin urmare in afara legii.

- Cand Bode a facut un accident folosind drepturi care nu i se cuveneau in acel moment si nu a raspuns pentru asta, prin urmare legea nu a fost aplicatata egal pentru toti.

- Cand desi era lege, guvernul nu a aplicat-o pentru a marii alocatiile.

Prin urmare, cand STATUL nu respecta legea, nu avem stat de DREPT.

Sigur si PSD incalca statul de drept, dar sa fim cinstiti si sa nu confundam "Statul de drept" cu "Jos PSD".

Orice partid care guverneaza poate sa incalce legea si trebuie sa fie tras la raspundere, in momentul de fata PNL si Iohanis nu respecta statul de drept.

 

#CaVaMaiPlaceSaFitiManipulati

De 10 luni de zile, noi nu mai avem coruption iar statul de drept este bestial. Păi ați mai auzit că se ingrijorează vreo ambasadă, ONG, propagandist din ziarele independentă că se tăvălesc pe jos?

 

ai dreptate baroane

avem coruptie acum ca si acum 10 luni (poti sa spui si cate zile ca vad ca le contorizezi)
Dar stii de ce? Pentru ca in foarte multe locuri au ramas aceiasi psd-isti corupti (mai ales la nivel local), la care s-au adaugat pnl-istii.
Desigur ca si pnl-istii fura dar sunt bieti copii pe langa psd-isti care sunt "master of the game"
Abia dupa alegeri, si nu imediat, va mai scadea gradul de coruptie deci, baieti, pregatiti-va sa parasiti scena.
Tic-tac, tic-tac....

Foarte simplu

Mafia PSD a mutilat in ultimii 3 ani justitia din Romania (mai ales DNA-ul) !
In mod normal, cei de la UE ar trebui sa reduca fondurile europene destinate Romaniei pana la momentul cand recomandarile din ultimele MCV-uri sunt puse in aplicare prin lege !
Autoritatile din Romania trebuie sa traga din greu pentru a readuce DNA-ul (si nu numai) la nivelul anului 2012 cand era un exemplu de functionare pentru toata Uniunea Europeana !

 

Lasati pe psd ca va aranjeaza el !

Pai cum reactionati romanilor in cazul psdului?
Filozofia lor este: daca nu's banii nostrii sa nu fie nici banii vostrii (banii ce se cuvin romaniei de la EU)!
Vedeti ...un adevarat spirit de jertfa in beneficiul romaniei!
Sa le fie de cap acestor psdisti!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor