Agentul guvernamental al Romaniei, Radu Cantar, a solicitat luna aceasta Curtii de Justitie a UE sa prelungeasca cu o luna termenul de depunere a memoriului in cazul procesului deschis de Comisia Europeana, pentru neimplementarea la timp a Directivei Europene 2015/849 privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.
Pana pe 29 octombrie 2018, Guvernul Romaniei trebuie sa-si depuna memoriul de aparare in acest caz. La acest termen se mai adauga 10 zile, termen pentru considerente de distanta. Practic, este aproape imposibil ca pana atunci proiectul de lege, aflat in Parlament, sa fie votat, sa treaca de filtrul Curtii Constitutionale si sa fie promulgat de Klaus Iohannis.
Este vorba de o incercare de a trage de timp, dupa ce guvernele PSD au ignorat repetat avertismentele, au transmis tarziu proiectul de lege in Parlament, iar acum Romania este buna de plata.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu (PSD), a transnmis fix acest lucru sefului sau de partid, Liviu Dragnea. Romania risca o sentinta prin care poate fi amendata si obligata la plata a zeci de milioane de euro, in timp ce va detine Presedintia Consiliului UE, daca nu transpune de urgenta in legislatia nationala Directiva Europeana 2015/849. Rugamintea ministrului era ca Parlamentul sa voteze mai repede proiectul legislativ. S-a votat, dar fara articolele cheie.
Radu Cantar practic se roaga de CJUE sa-i mai dea ragaz o luna pentru a pregati apararea, in contextul in care este vorba de Directiva din 2015, pe care Romania trebuia sa o implementeze pana pe 26 iunie 2017. El omite sa spuna ca, nici macar acum, formele proiectului de lege care au trecut de Senat si Comisia Juridica, controlate de coalitia PSD si ALDE, nu transpun in integralitate aceasta Directiva.
Agentul guvernamental sustine, intr-o solicitare trimisa pe 10 octombrie, studiata de Ziare.com, ca Romania chiar daca nu a implementat printr-o lege aceasta Directiva, prevederi din aceasta au fost partial implementate prin alte acte normative. Cantar arata ca autoritatile din Romania ar evalua in acest moment cele 20 de acte normative.
"Respectivul proces presupune concursul unui numar mare de institutii nationale implicate in transpunerea directivei", scrie Cantar.
In realitate, proiectul de lege este in Parlament, dupa ce Opozitia s-a opus votarii lui, deorece din acesta lipsesc prevederi din Directiva, care trebuie obligatoriu introduse. Luni se va incerca un vot asupra proiectului in Camera Deputatilor.
"In acest context, consideram ca termenul procedural pentru depunerea memoriului in aparare este, in mod obiectiv, scurt prin raportare la numarul autoritatilor nationale care trebuie consultate si la volumul informatiilor care trebuie gestionate. Pe cale de consecinta, solicitam prelungirea cu o luna a termenului de doua luni acordat pentru depunerea memoriului in aparare in cauza C-549/18", solicita Radu Cantar.
Surse din Ministerul de Externe au explicat pentru Ziare.com ca solicitarea lui Radu Cantar ar fi fost respinsa de CJUE.
In cazul proiectului de lege, la Senat, prima camera sesizata, au disparut doua prevederi cheie care erau in Directiva. Este vorba de articolele care reglemantau infractiunile comise de demnitari si interzicerea emiterii de actiuni la purtator, mentionate expres in Directiva Europeana. Sub presiunea scandalului creat si a perspectivei unor sanctiuni dure, Comisia Juridica din Camera Deputatilor a introdus cele doua prevederi.
La Comisia juridica din Camera Deputatilor, cele doua prevederi au fost reintroduse, in schimb, s-a bagat un articol care prevede ca fundatiile sa fie obligate sa raporteze institutiilor statului toti beneficiarii. Ar fi vorba de un control mascat al statului in cazul ONG-urilor, prevedere care nu apare in DE 2015/849 privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. Acest lucru a nemultumit Opozitia (PNL si USR), dar si UDMR si minoritatile.
Astfel, deputatii Opozitiei au anuntat, miercuri, ca nu vor vota forma care a trecut de Comisia Juridica. Reprezentantii Opozitiei cer sa fie introduse prevederile prevazute expres in directiva UE si sa fie scoase prevederile care nu sunt cerute de UE si ar afecta ONG-urile. Avand in vedere situatia extrem de fragila a majoritatii voturilor PSD-ALDE in Camera Deputatilor, riscul ca acest proiect sa nu treaca a fost major, asa ca Liviu Dragnea a decis sa amane votul.
Deputatul USR, Stelian Ion, explica ca partidul sau ar fi votat impotriva in plen. "Ce trebuie sa se inteleaga este ca Liviu Dragnea, cel putin in Camera Deputatilor, pierde majoritatea. Acest proiect, chiar cu opozitia noastra si a PNL-ului, daca ar fi avut majoritatea pe care a folosit-o de atatea ori ar fi putut trece. Nu are majoritatea, nu trece, ceea ce este grav, pentru ca Romania poate fi condamnata pentru aceasta chestiune legata de implementarea unei directive", a spus Stelian Ion.
Deputatul USR a subliniat ca PSD foloseste pretextul adoptarii legii in concordanta cu directivele europene pentru" a-si construi o arma pe care sa o indrepte impotriva ONG-urilor care ii sunt critice si care il deranjeaza".
De aceeasi parte cu USR au fost de aceasta data UDMR si minoritatile, care au mai multe asociatii si sunt afectate de prevederile introduse in Comisia Juridica.
Urmeaza CCR?
Luni, Camera Deputatilor trebuie sa dea votul final pe acest proiect legislativ. Este putin probabil insa ca legea sa fie promulgata pana la sfarsitul lunii, deoarece deputatii PNL si USR au anuntat deja ca se gandesc sa conteste la Curtea Constitutionala, daca Directiva Europeana nu este transpusa in integralitate.