Saptamana politica: Haos in PD-L, Ponta vrea 50%, Geoana cere atentie

Evenimentele politice se succed cu rapiditate. Oamenii uita. Nimeni nu mai are timp sa analizeze. "Saptamana politica in analiza" iti ofera posibilitatea sa vezi lucrurile la rece si in ansamblul lor.

Ziare.com iti propune sa discuti la inceputul fiecarei saptamani, pe baza analizei, principalele subiecte politice.

9 august - 15 august 2010

Traian Basescu si-a facut din nou aparitia in spatiul public pentru a-si transmite mesajele. Nevoia de a clarifica diverse probleme, de a transmite anumite indicatii, de a admonesta anumiti critici ai Guvernului l-a trimis la postul public de radio. Astfel, am aflat ca cei doi intelectuali ai partidului, Cristian Preda si Sever Voinescu, nu ar mai fi fost in PD-L dupa criticile pe care le-au adus Guvernului si unor lideri democrat-liberali consacrati.

Meciul Ponta-Geoana se desfasoara pe teritoriul tanarului lider al social-democratilor. Mai ramane de vazut scorul. Internetul trebuie dezinfectat de comentariile injurioase? O intrebare la care doamna Lia Olguta Vasilescu incearca sa-i dea un raspuns conform cu libertatea de expresie.

Fractura politica si intelectuala la PD-L

In ultimul interviu de la postul public de radio, Traian Basescu pare a fi rezolvat misterul relatiei cu Sever Voinescu si Cristian Preda. Cu intelectualii vocali ai partidului. Vazuti a fi purtatorii de mesaj ai presedintelui, cei doi "s-au auzit" exclusi din partid. Cauza? Criticile frecvente aduse Guvernului si premierului Emil Boc si presiunea exercitata in media prin aceste iesiri individuale. Jocuri de imagine pe carca Guvernului.

In acest moment, PD-L se afla intr-o degringolada specifica unui partid cu leziuni interne grave. Aflati in dizgratia opiniei publice, liderii PD-L nu-si mai gasesc coerenta si unitatea de mesaj specifice unei perioade de calm si armonie interna. Micile scandaluri care transpira in presa intregesc un tablou al diperarii interne. Nu mai exista strategie comuna, iar fiecare lider parca trage pentru interesul lui si nu al partidului.

PD-L este fracturat. In mai multe grupuri si grupulete, indivizi ce vor sa-si salveze pielea, lideri pro-Guvern si anti-Guvern, pro-Basescu si anti-Basescu, pro-schimbare si anti-schimbare.

Una dintre alternative, pentru a rupe ritmul incert, incoerent, al actiunii politice, ar fi o miscare dura, rece, calculata, o executie cruda a lui Emil Boc, a unor ministri fantoma si a unor ministri ineficienti. Schimbarea unor fete blazate, lipsite de inovatie guvernamentala poate scapa PD-L de la falimentul politic.

O ruptura rapida a imaginii PD-L de imaginea Guvernului. Momentul propice va fi cel din septembrie, la bilantul ministrilor, anuntat de Traian Basescu. Fie va fi schimbata garda veche, fie vor fi schimbati ilustri anonimi ai Cabinetului Boc. Pana atunci, PD-L pluteste in deriva.

Va salva Traian Basescu si de data aceasta nava democrat-liberala aproape scufundata?

Ponta vrea 50%, Geoana vrea atentie

Compromisul dintre diversele nuclee politice competitoare de la congresul PSD din februarie 2010 l-a pus pe Victor Ponta in functia suprema. Schimbarea lui Mircea Geoana anunta o schimbare profunda in procesul decizional si in actiunea politica a PSD.

Ei bine, schimbarea s-a produs. Structura organizationala pare a fi functionala. In anumite filiale sunt schimbati lideri loiali fostei puteri si inlocuiti cu cei ai actualului presedinte. Cu exceptia lui Viorel Hrebenciuc la Bacau. Semn ca liderul deputatilor inca mai joaca un rol important in politica locala si nationala. A recunoscut si Victor Ponta, intr-un interviu dintr-un cotidian central, ca strategul social-democrat nu este un lider expirat.

Modificarile si noile organizari din filiale reprezinta un act al consolidarii noii puteri. Actiunea politica este in cea mai mare parte coerenta, principalii lideri dau semnale la unison si canta aceeasi melodie. Greselile guvernantilor sunt sanctionate printr-o opozitie functionala in Parlament.

Echilibristica pe care Mircea Geoana a facut-o in raport cu nucleele de forta din PSD a fost inlocuita de decizii colective, mai transparente, luate in Biroul Permanent National. Partidul a crescut la un procent primejdios de peste 40%. Spun asta pentru ca o crestere spectaculoasa poate impinge PSD sa faca greseli fundamentale. Ca de exemplu cea care se contureaza din ce in ce mai clar. Intentia de a merge pe o strategie maximala. Fara parteneri, fara coalitii, Cabinet monocolor, hegemonie politica.

In afara de asta, totul pare asezat intr-o ordine demult nemaintalnita la social-democrati. Insa, in comparatie cu un PSD asezat, linistit, multumit, in crestere, Victor Ponta este inflexibil si agresiv, in raport cu fostul presedinte Mircea Geoana. Atitudinea rigida, de procuror, care pare a fi o calitate - procurorul este imaginea unui om rece, calculat, drept, corect, ce nu se abate de la lege, care impinge infractorii sa dea nas in nas cu adevarul - il determina, in mod constient sau nu, la greseli elementare romanesti de diplomatie.

Atacurile la adresa fostului presedinte par niste mofturi personale generate si controlate de functia in care se afla si de victoria pe care a avut-o la congresul din februarie.

Istoria politica ne arata ca nu ar fi singurul exemplu. Astfel de atitudini se contureaza in anumite contexte.

Comportamentele agresive, revansarde, ironice, batjocoritoare, minimizatoare ale presedintilor in functie fata de fostii presedinti au iesit la suprafata numai in cazurile in care puterea nu a fost preluata prin intelegeri prealabile sau prin preluarea functiei. Asa cum s-a intamplat cu Ion Iliescu si Adrian Nastase (raport de loialitate), Valeriu Stoica si Theodor Stolojan (in acest caz Stolojan a fost un element de compromis intre tabara Patriciu si Stoica), Traian Basescu si Emil Boc (raport de loialitate), cu majoritatea liderilor PC (Dan Voiculescu, Daniela Popa, Daniel Constantin). Tranzitia s-a facut lin.

Rigiditatea comportamentala nu este valabila numai pentru actualul presedinte al PSD. Ea a fost probata si de mentorul "micului Titulescu", Adrian Nastase, in relatia cu Mircea Geoana, de Crin Antonescu in relatia cu Calin Popescu Tariceanu, de Traian Basescu si Petre Roman.

Sunt justificate atacurile actualilor presedinti la adresa fostilor presedinti de partid? Poate ca da. Daca atentia pe care pierzatorul o cere publicului este mai zgomotoasa decat actiunile propriului partid.

Internetul si libertatea de exprimare

Senatorul PSD Lia Olguta Vasilescu si-a dezvaluit intentiile. Libertate de exprimare sa fie, dar decenta. A anuntat ca doreste sa initieze o lege prin care sa se poata infiinta un organism care sa poata monitoriza continutul siturilor.

In principiu, nu este rau. Fenomenul postarilor de injuraturi simple, injuraturi complexe sau mixte a luat amploare. O intreaga taxonomie. In functie de rasa, de varsta, de sex, de religie, de apartenenta politica, de nationalitate, daca ai trait inainte de 1989 sau nu, injuraturile sunt mai acide, mai virulente, mai creative.

Cea mai mare parte a mesajelor postate sunt vulgaritati gratuite. Cu scopul de a denigra un politician, un jurnalist, un comentator, o persoana, orice, oricum. Cei care posteaza comentarii sunt lipsiti de critici constructive. Din pacate.

Mai ales acum cand epoca Internetului s-a intersectat cu "epoca" Traian Basescu. La fel ca si in cazul comentatorilor publici si cei care posteaza mesaje sunt impartiti in cei care il sustin pe actualul presedinte si ceilalti.

Calitatea si substanta comentariilor devin dispute sensibil legate de libertatea de exprimare. Unde incepe si unde se termina libertatea de exprimare in spatiul public? Care este ultima injuratura tolerata? Sunt intrebari care conteaza, care vor fi dezbatute serios la un moment dat, care vor genera posibile reglementari.

S-ar putea considera ca frecventa injuriilor, diversitatea invectivelor, absurditatea unor comentarii reflecta capacitatea intelectuala si morala a celor care scriu pe forumuri?

Greu de raspuns.