Care sunt țările cu cel mai ridicat nivel de trai din UE în 2021. Unde se află România față de media europeană

În ciuda angajamentelor și programelor asumate de la Bruxelles cu privire la convergența nivelului de trai al europenilor, indiferent în ce țară trăiesc, există încă o mare diferență de nivel de trai între locuitori ai diferitelor țări membre ale blocului comunitar.

Dincolo de convergența nominală, adică aducerea anumitor indicatori economici și financiari pe aceleași paliere, pentru toate țările din UE, convergența reală, ce vizează nivelul de trai al populației, rămâne o problemă departe de a fi rezolvată.

Bulgarii, cei mai săraci

Astfel, Bulgaria s-a situat în 2021 pe cel mai jos loc din Uniunea Europeană în privința puterii de cumpărare a populației, în condițiile în care PIB/cap de locuitor, exprimat în standardele puterii de cumpărare – PPS, s-a situat la 55% din media europeană.

La polul opus s-a aflat Luxemburgul, cu o putere de cumpărare de aproape trei ori mai mare decât media europeană, respectiv 277%, potrivit datelor estimative publicate de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene, cu privire la evoluția PIB și a standardelor puterii de cumpărare în țările membre ale blocului comunitar în 2021.

România s-a situat în 2021 în plutonul țărilor cu cea mai mică putere de cumpărare din Uniunea Europeană: 73% din media UE.

Scăderea abruptă a puterii de cumpărare în ultimul an în țara noastră a făcut factorii de decizie să lase în plan secundar declarațiile legate de o eventuală convergență reală a românilor cu media europeană.

Sub noi se află Letonia – 71% din media UE, Croația – 70%, Slovacia – 68%, Grecia – 65% și Bulgaria – 55%, potrivit estimărilor Eurostat.

Luxemburg și Irlanda, performerele

Datele statistice arată diferențe substanțiale între nivelul de trai consemnat în țările membre ale Uniunii Europene.

Cel mai ridicat nivel de trai a fost înregistrat în 2021 în țări precum Luxemburg – 177% peste medie și Irlanda – 121% peste media europeană.

Țările care s-au situat peste media europeană sunt: Luxemburg – 277%, Irlanda – 221%, Danemarca – 133%, Olanda – 132%, Suedia – 123%, Belgia – 122%, Austria – 121%, Germania – 119%, Finalnda – 113% și Franța – 104%.

Peste România, dar sub media europeană, au fost în 2021: Malta – 98%, Italia – 95%, Cehia – 92%, Slovenia – 90%, Cipru – 88%, Lituania – 88%, Estonia - 87, Spania - 84, Polonia – 77%, Ungaria – 76% și Portugalia – 74%.

Trebuie precizat că standardul puterii de cumpărare, abreviat PPS, este o unitate monetară artificială.

Paritățile puterii de cumpărare

Teoretic, un PPS poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară. PPS sunt obținute prin împărțirea agregatului economic al unei țări în moneda națională la PPP - paritățile sale de putere de cumpărare.

Paritățile puterii de cumpărare, prescurtate ca PPP, sunt indicatori ai diferențelor de nivel de preț între țări.

Paritățile puterii de cumpărare sunt obținute prin compararea nivelurilor prețurilor pentru un coș de bunuri și servicii comparabile care sunt selectate pentru a fi reprezentative pentru modelele de consum din diferitele țări.

PPP-urile ne spun câte unități valutare costă o anumită cantitate de bunuri și servicii în diferite țări.

Utilizarea PPP-urilor pentru a converti cheltuielile exprimate în monede naționale într-o monedă comună artificială, standardul puterii de cumpărare (PPS), elimină efectul diferențelor de nivel de preț între țări create de fluctuațiile cursurilor de schimb valutar.

Tinerii români au câștigat Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge

Echipa AICitizens de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, Vrancea, a obținut titlul de campioană mondială la Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge, care...

Samsung a lansat unul dintre cele mai scumpe încărcătoare de pe piață. Cât costă și ce știe să facă

Samsung a lansat recent un nou încărcător, EP-T5020 50W Super Fast Charging Adapter, care se alătură seriei de accesorii de încărcare rapidă ale companiei, însă nu este inclus în...