Cum funcționează, în realitate, un sistem antirachetă de tip Deveselu. General în rezervă: ”Nu acționează asupra rachetelor de croazieră”

Incidentul din seara zilei de marți, 15 noiembrie, când o rachetă de apărare ucraineană s-a prăbușit lângă o fermă din estul Poloniei a provocat îngrijorare cu privire la securitatea din zonă.

Ancheta este încă în curs de desfășurare. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg miercuri, 16 noiembrie, că Rusia este responsabilă pentru acest incident.

Polonia are însă un scut antirachetă similar cu cel din România iar acesta ar fi trebuit să intercepteze și să distrugă racheta.

Generalul (r.) Virgil Bălăceanu: ”Suntem în zonă de conflict. Vor mai fi astfel de incidente”

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a spus într-un interviu acordat Ziare.com că putem pleca de la certitudinea că proiectilul a fost depistat de sistemul de cercetare, supraveghere, avertizare timpurie însă acest lucru nu presupune și o intervenție deoarece nu există situația de ”lovire militară a teritoriului Poloniei, a infrastructurii critice, a unităților militare, a conducerii administrative poloneze”.

Scutul antirachetă similar celui de la Deveselu poate acționa împotriva rachetelor balistice intercontinentale, nu a celor de croazieră.

”Este vorba despre un incident. Iar pe de altă parte sistemul antirachetă nu acționează asupra rachetelor de croazieră. Este pregătit să acționeze împotriva rachetelor balistice intercontinentale. În schimb se poate acționa cu sisteme de rachete antiaeriene Patriot și cu alte sisteme de rachete care sunt în dotarea armatei poloneze. Dar nu a fost cazul. În mod sigur însă unitățile de apărare antiaeriană și antirachetă ale Poloniei au fost alertate, lucru care este absolut normal în asemenea situații”, a mai spus generalul.

Ce curs va lua ancheta privind racheta prăbușită în Polonia

Pentru că o parte din ipoteze au fost clarificate, nu mai este nevoie de activarea articolului 4 al Tratatului NATO. Însă cercetările continuă pentru a se vedea cum a fost posibil ca această rachetă să ajungă pe teritoriul Poloniei și să ucidă doi oameni.

”Probabil se vor prezenta informări și la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, la nivelul ambasadorilor, informări care parțial vor fi făcute publice. Nu cunoaștem în acest moment toate datele.

Important este că este doar un incident, din păcate regretabil pentru că au murit doi oameni și în niciun caz nu impunea activarea Articolului 5 al Tratatului.

Suntem totuși într-o zonă de conflict și asemenea incidente pot să apară la graniță.

Nu s-a avizat lovirea Poloniei, ci a sistemului energetic al Ucrainei. Aici trebuie să analizăm. Sistemul energetic al Ucrainei este vizat iar problemele devin din ce în ce mai grele. Vom trece cu ușurință peste acest incident când vom începe să analizăm colapsul sistemului energetic al Ucrainei”, a mai spus generalul (r.) Virgil Bălăceanu.

Cum a reacționat România la incidentul din Polonia

Reacția Bucureștiului a fost calmă și ușor întârziată. Oficialii români au preferat să aștepte, ca de obicei, reacțiile aliaților occidentali și decizia NATO înainte de a spune sau a face orice. România nu și-a ridicat gradul de alertă, care a rămas „precaut”, iar guvernul a anunțat că „instituţiile de linie” sunt în contact cu aliaţii şi „analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei”. Președintele Klaus Iohannis s-a mărginit să posteze pe Twitter că „România este deplin solidară” cu Polonia, în vreme ce Ministerul Apărării Naționale a anunțat că monitorizează împreună cu militarii polonezi „incidentul” din proximitatea graniței polono-ucrainene, în urma căruia doi cetățeni polonezi și-au pierdut viața.

Aceste reacții reținute sugerează că, cel puțin în domeniul securității, România este total aliniată cu Statele Unite și NATO și că, indiferent ce se întâmplă, nu va ieși din această logică, scrie Deutsche Welle.

Însă incidentul din Polonia, chiar dacă nu ar fi fost produs de Rusia, ridică semne de întrebare cu privire la scenariile de urmat în cazul în care într-adevăr militarii ruși ar ataca un teritoriu NATO. Statele amenințate direct de Moscova sunt Polonia și România, fiindcă pe aici trec rutele de aprovizionare cu alimente, medicamente și arme spre Ucraina.

Care sunt limitele scutului de la Deveselu

Sistemul de apărare Aegis de la Deveselu permite sistemelor de pe uscat și navelor de război să doboare rachete balistice inamice în timp ce acestea sunt încă în aer.

Rachetele interceptoare sunt trase pentru a lovi rachetele înainte ca acestea să intre din nou în atmosferă, oprindu-le cu mult înainte de a exista vreun pericol de a provoca daune.

Se crede că SUA au cheltuit 800 de milioane de dolari (554 de milioane de lire sterline) pe șantierul din România, unde lucrările au început în 2013.

Stația terestră de apărare antirachetă în România a fost activată în 2016.

Catastrofă umanitară în Afganistan. Inundațiile au ucis zeci de persoane și au distrus peste 2.600 de case

Aproximativ 70 de persoane au murit, începând de sâmbătă, în inundaţii şi revărsări de ape în Afganistan, anunţă Departamentul gestionării catastrofelor naturale, relatează AFP....

Părinţii tinerilor morţi în accidentul de la 2 Mai ar putea fi audiați astăzi, în termenul care poate fi ultimul înainte de pronunțarea sentinței

Un nou termen în dosarul în care este judecat Vlad Pascu, autorul accidentului de la 2 Mai, în urma căruia doi tineri şi-au pierdut viaţa, este programat, joi, de la ora 10.00, la...