Marile dosare in care sentintele s-au schimbat radical intre fond si apel. Cine a avut sansa sa fie achitat in apel dupa condamnarea in prima instanta

Duminica, 07 Februarie 2021, ora 22:33
16890 citiri
Marile dosare in care sentintele s-au schimbat radical intre fond si apel. Cine a avut sansa sa fie achitat in apel dupa condamnarea in prima instanta
Destine diferite pentru multi inculpati in faza de apel

Un numar semnificativ de dosare in perioada recenta au surprins prin deciziile definitive ale instantelor de apel care au intors cu 180 de grade hotararile date in prima instanta.

Daca in unele cazuri acest lucru s-a datorat fie prescriptiei faptelor, fie eliminarii de la dosar a mai multor probe - cum a fost cazul interceptarilor facute de SRI dupa decizia CCR, insa, in alte cazuri decizia instantei de apel a fost pur si simplu surprinzatoare.

Un prim astfel de caz a primit o hotarare definitiva in data de 18 decembrie a anului trecut, atunci cand Inalta Curte l-a achitat pe executorul judecatoresc Bogdan Dumitrache in dosarul ce viza vanzarea la un pret mult subevaluat a hotelului Astoria de langa Gara de Nord, asta in contextul in care anterior Curtea de Apel Bucuresti il condamnase la cinci ani de inchisoare cu executare.

Astoria, vandut la jumatatea valorii sale

In luna martie a anului 2017, procurorii DNA ii trimiteau in judecata pe Laura Luminita Glica, fosta directoare generala a Societatii Feroviare de Turism (SFT) - CFR SA, si pe Cosmin Adrian Udor, fost director adjunct, alaturi de Bogdan Dumitrache, executor judecatoresc. Acestia erau acuzati ca au jefuit Societatea Feroviara de Turism prin vanzarea la un pret subevaluat a hotelului Astoria, ba mai mult, banii s-au intors apoi la cumparator.

Hotelul Astoria a fost vandut in 2008 cu aproximativ 9 milioane de lei, in procedura de executare silita, pentru a achita o datorie a SFT CFR SA de 311.908 lei. Potrivit rechizitoriului, directorii companiei de stat, in loc sa achite creanta, isi plateau primele de vacanta sau de Craciun iar SFT CFR SA ar fi putut evita scoaterea la licitatie a hotelului-restaurant Astoria din Bucuresti prin achitarea acestei datorii modice.

Afacerea a inceput in 2007 atunci cand fostul director adjunct al SFT CFR SA, Cosmin Udor, a semnat cu o casa de avocatura doua contracte de asistenta juridica. Pe baza celor doua contracte societatea de avocati a emis facturi catre SFT CFR SA, reprezentand asistenta juridica, desi unele servicii au fost prestate, iar altele nu. Deoarece nu au fost platiti pentru suma de 199.217 de lei, societatea de avocatura a procedat la executarea silita.

Prima instanta, condamnari

In anul 2018, Curtea de Apel Bucuresti de primele sentinte in acest dosar, Cosmin Udor fiind gasit vinovat pentru incheierea acestor contracte si condamnat la sase ani de inchisoare pentru abuz in serviciu. Fosta directoare, Luminita Glica, este condamnata si ea la cinci ani de inchisoare pentru abuz in serviciu dupa ce, dupa vanzarea hotelului si plata datoriilor, restul de 7 milioane de lei sunt virati inapoi catre societatea privata care obtinuse hotelul, asta desi, asa cum arata motivarea deciziei CAB, banii nu erau datorati si nici nu a exista o alta justificare.

Tot atunci executorul judecatoresc Bogdan Dumitrache este gasit vinovat de infractiunea de stabilire cu intentie a unei valori diminuate a bunului supus executarii silite, primind o pedeapsa de 5 ani de inchisoare. Acesta fusese cel care stabilise pretul hotelului Astoria la 9 milioane de lei, desi o expertiza realizata in timpul procesului a scos la iveala ca valoarea de piata a Hotelului Astoria era de 4.400.000 de euro, echivalentul a 16,1 milioane de lei.

In decembrie 2020 procesul ajunge la final, Inalta Curte condamnand-o pe Luminita Glica la patru ani de inchisoare cu suspendare, Cosmin Odor scapa de acuzatii dupa ce in cazul sau intervine prescriptia iar Bogdan Dumitrache este achitat. Instanta mentine obligatia ca Luminita Glica sa plateasca cei 7 milioane de lei.

Radu Mazare, achitat definitiv dupa o condamnare de 6 ani

Una din cele mai surprinzatoare decizii definitive a venit la inceputul acestui an, atunci cand in 18 ianuarie Curtea de Apel Constanta l-a achitat definitiv pe fostul primar Radu Mazare intr-un dosar in care fusese condamnat la 6 ani si 6 luni de detentie, in prima instanta, pentru abuz in serviciu.

Potrivit rechizitoriului, in 12 octombrie 2004, Radu Mazare, in calitate de primar al municipiului Constanta, si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu legate de corecta gestionare si administrare a patrimoniului orasului, cu ocazia vanzarii la un pret derizoriu, considera procurorii DNA, de 23,56 euro/m.p., a unui teren in suprafata de 15.465,91 m.p., situat in statiunea Mamaia.

Prin aceasta fapta, procurorii anticoruptie au stabilit ca a fost provocata o paguba de 1.104.884,16 euro unitatii administrativ teritoriale si totodata au fost obtinute foloase necuvenite cumparatorului bunului.

In 28 februarie 2007, Radu Mazare si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu legate de corecta gestionare si administrare a patrimoniului orasului, cu ocazia vanzarii, la un pret modest, a doua terenuri in suprafata de 11.890 m.p. si 502,81 m.p., apartinand Primariei Constanta, fapta prin care a fost provocata municipiului Constanta o paguba de 2.971.420 euro si totodata au fost obtinute foloase necuvenite cumparatorului bunului, mai spuneau procurorii DNA.

Dezvaluirile presei

In luna mai 2018, Radu Mazare fusese condamnat in acest dosar de Tribunalul Constanta la trei ani si jumatate de inchisoare pentru vinderea la un pret subevaluat a unuia dintre terenuri, la patru ani si jumatate de inchisoare pentru ca a vandut tot la pret subevaluat un alt teren si la doi ani si jumatate de inchisoare deoarece nu a suspendat din functie mai multi angajati ai primariei care fusesera trimisi in judecata. Astfel, instanta a decis contopirea pedepselor rezultand ca Radu Mazare trebuia sa ispaseasca o pedeapsa de sase ani si jumatate de inchisoare.

Dupa decizia definitiva de achitare a Curtii de Apel Constanta, presa locala a dezvaluit ca judecatorul Marius Cristian Epure, unul din cei doi judecatori din completul de apel, si-a construit o vila in cartierul rezidential Compozitori, pe un teren care apare in dosarul Retrocedarilor, in care fostul primar Radu Mazare a fost condamnat definitiv la 9 ani de inchisoare cu executare.

Urmare a dezvaluirilor din presa, presedintele Consiliul Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspectia Judiciara pentru a realiza cercetari in aceasta privinta.

Criminali, achitati in prima instanta, condamnati definitiv la apel

In urma cu trei ani, Curtea de Apel Pitesti i-a condamnat definitiv pe doi barbati trimisi in judecata pentru o tripla crima savarsita in 2016, in localitatea argeseana Stoenesti. Atunci, o tanara de 17 ani, dar si tatal si bunicul acesteia au fost ucisi, dupa ce mai multe persoane au intrat peste ei in casa.

Astfel, Doru Vasile Durleci, in varsta de 24 de ani, a fost gasit vinovat de savarsirea infractiunilor de omor calificat si violare de domiciliu, primind o pedeapsa de 20 de ani si 8 luni inchisoare, in timp ce Dorel Durleci, in varsta de 48 de ani, a fost condamnat la 15 ani si 8 luni de inchisoare pentru complicitate la omor calificat si violare de domiciliu.

In prima faza, Tribunalul Arges i-a achitat pe cei doi, gasindu-l vinovat pentru triplul asasinat doar pe un al treilea inculpat, un tanar in varsta de 21 de ani, iubitul fetei ucise. Intre timp, acesta s-a sinucis in Penitenciarul Colibasi, in decembrie 2017, la doua luni dupa ce fusese condamnat la inchisoare pe viata.

Tot in penal, in luna decembrie a anului trecut, un barbat in varsta de 50 de ani din comuna Vintu de Jos, judetul Alba, a fost condamnat definitiv la sapte ani de inchisoare pentru ca si-a violat fiica minora. Initial Judecatoria Alba Iulia a hotarat achitarea barbatului pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala, insa cinci luni mai tarziu, Curtea de Apel Alba Iulia a hotarat definitiv ca barbatul este vinovat si l-a condamnat la 7 ani dupa gratii.

Procuror achitat definitiv dupa o condamnare initiala la patru ani de inchisoare

In luna iulie a anului trecut prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Beius, Gligor Sabau, a fost achitat definitiv de catre Inalta Curte intr-un dosar in care era acuzat de 19 fapte de coruptie. In acest dosar, procurorul a stat 3 luni in arest preventiv, iar prima instanta l-a condamnat la 4 ani de inchisoare.

Instanta suprema a desfiintat decizia Curtii de Apel Oradea, care il condamnase pe procuror la 4 ani de inchisoare, si a dispus achitarea acestuia pentru toate cele 19 capete de acuzare. In cazul acuzatiilor de luare de mita in forma continuata (8 acte materiale), respectiv fals in declaratii, instanta a stabilit ca faptele nu exista. Pentru toate celelalte 10 capete de acuzare, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca faptele imputate nu sunt prevazute de legea penala.

In aceeasi cauza, Inalta Curte i-a achitat pe colega magistratului, procurorul Adriana Ardelean, trimisa in fata instantei pentru abuz in serviciu, dar si pe cumnatul prim-procurorului, omul de afaceri Dinu Lupas, judecat pentru influentarea declaratiilor.

Odata cu pronuntarea solutiei, instanta a transmis o adresa la Consiliul Superior al Magistraturii, solicitand sa ia masuri pentru repunerea in drepturi a magistratului. Odata repus in functie, Gligor Sabau ar urma sa incaseze si salariile restante pentru cele 55 de luni in care a fost suspendat, adica 825.000 lei.

Prim-procurorul a fost vizat de un dosar al DNA Oradea, principala acuzatie adusa magistratului fiind ca ar fi beneficiat de foloase necuvenite din partea primarului Beiusului, Adrian Domocos. In schimbul favorurilor, spunea DNA, Sabau trebuia sa intervina pentru ca eventualele dosare penale ale edilului sa fie solutionate favorabil, dar si sa inchida ochii la faptele acestuia "si sa nu procedeze la sesizarea din oficiu si constituirea de noi dosare penale cu privire la faptele penale comise de catre acesta din urma, in domeniul achizitiilor publice, cat si in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu".

Sorin Blejnar, achitat in "Motorina"

Fostul sef al Fiscului, Sorin Blejnar, a fost achitat in luna aprilie a anului 2019 de catre Inalta Curte in dosarul "Motorina" in care era acuzat de complicitate la infractiunea de evaziune fiscala si pentru fapta de constituire a unui grup infractional organizat (in forma sprijinirii).

In prima instanta, Blejnar fusese condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare.

In luna iulie a anului 2014, Sorin Blejnar si sotii Radu si Diana Nemes fusesera trimisi in judecata, pentru fapte de evaziune fiscala cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu de aproximativ 56 milioane de euro. Doi ani mai tarziu, instanta il condamna pe fostul sef al fiscului la cinci ani de inchisoare cu executare in acest dosar.

Sorin Blejnar executa in prezent o pedeapsa de 5 ani de inchisoare intr-un dosar in care a fost condamnat pentru ca a primit spaga 12,5 milioane de lei in schimbul traficarii influentei de sef al Fiscului.

Condamnarea avocatului Robert Rosu a incins spiritele in Justitie

La finalul anului trecut, in 17 decembrie, Instanta Suprema a dat sentinta finala in mega-dosarul "Ferma Baneasa", omul de afaceri Remus Truica fiind condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare, israelienii Benjamin Steinmetz si Tal Silberstein au primit cate cinci ani de inchisoare cu executare, iar Printul Paul - trei ani si patru luni de inchisoare cu executare iar jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare.

Insa sentinta care a incins spiritele in Justitie a fost condamnarea avocatului Robert Rosu, managing partner al casei de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii, la cinci ani de inchisoare cu executare pentru constituire a unui grup infractional organizat si complicitate la infractiunea de abuz in serviciu.

In prima instanta nu doar avocatul Robert Rosu fusese achitat de catre Curtea de Apel Brasov ci si jurnalistul Dan Andronic, oamenii de afaceri Benjamin Steinmetz, Tal Silberstein si Moshe Agavi, Lucian Mateescu si Marius Marcovici administrator al unei firme si fost consilier al lui Calin Popescu Tariceanu.

Potrivit DNA, acuzatiile retinute in sarcina celor 22 de acuzati vizeaza infractiuni comise in perioada 2006-2013 in diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), in interesul obtinerii unor imobile de o valoare deosebita, intre care Padurea Snagov si Ferma Regala Baneasa, revendicate fara drept de Paul Philippe Al Romaniei.

Pe de o parte, Paul Philipe Al Romaniei ar fi cumparat influenta pe care Remus Truica ar fi avut-o asupra diferitilor functionari de la institutiile publice care detineau cele doua proprietati. Pe de alta parte, Truica ar fi prezentat "afacerea" unor persoane potente din punct de vedere financiar, "cu care s-a asociat, constituind un grup infractional, pentru a se implica in demersurile infractionale, singura cale in obtinerea bunurilor imobile pe care Paul Philipe Al Romaniei le revendica in mod nelegal".

In ceea ce-l priveste pe avocatul Robert Rosu, conform anchetatorilor, acesta stia ca Paul Al Romaniei nu avea niciun drept pentru aceste retrocedari. Totusi, el s-ar fi implicat activ in demersurile de incheiere contracte, transmitere notificari, conform celor convenite cu Truica. Acuzatia de complicitate la abuz in serviciu are legatura cu modul in care i-a determinat pe cei din Consiliul de administratie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor Bucuresti sa dea o decizie in favoarea lui Al Romaniei.

Prejudiciul total in acest caz a fost calculat la suma de 145.398.569 de euro.

Mircea Sandu si Mitica Dragomir, achitati in dosarul Universitatii Craiova

Procurorii DNA i-au trimis in judecata pe sefii FRF Mircea Sandu si Mitica Dragomir pentru ca, in iulie 2011, ar fi luat decizia abuziva de a dezafilia clubul Universitatea Craiova patronat de Adrian Mititelu. Ca urmare a deciziei de excludere a Universitatii Craiova din FRF, contractele civile dintre clubul craiovean si jucatorii sai de fotbal au fost desfiintate, iar fotbalistii au plecat la alte cluburi sportive, fara ca Uiversitatea Craiova sa primeasca vreun ban.

Pagubit nu ar fi fost doar Mititelu, ci si Fiscul care pusese poprire pe 39 dintre fotbalistii Universitatii pentru o datorie de aproape 16.000.000 de lei.

In 2016, la Tribunal, Mircea Sandu si Mitica Dragomir au fost condamnati la cate trei ani de inchisoare cu suspendare. Tribunalul a stabilit si ca FRF si LPF trebuie sa plateasca despagubiri de peste un miliard de lei catre Universitatea Craiova. La apel, procurorii au cerut cate 14 ani de detentie pentru Mircea Sandu si Mitica Dragomir, dar in cele din urma acestia au fost achitati.

In iunie 2017 cei doi sunt achitati de Curtea de Apel Bucuresti si, asa cum scria intr-o analiza publicatia G4media, Sandu si Dragomir au fost salvati de decizia CCR privind dezincriminarea abuzului in serviciu prin incalcarea de legislatie secundara. Mircea Sandu si Mitica Dragomir fusesera acuzati de DNA ca au incalcat statutul FRF, ceea ce reprezinta legislatie secundara, nu legislatie primara (lege sau ordonanta).

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor
Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor
Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...
Stare de rău ”inexplicabilă” pentru un fost jucător de la Dinamo. Apel la donare de sânge
Stare de rău ”inexplicabilă” pentru un fost jucător de la Dinamo. Apel la donare de sânge
DDB Prahova a anunţat, duminică, în social media, că fostul jucător dinamovist Ionuţ Şerban are nevoie urgentă de donare de sânge. “Fostul nostru jucător, Ionuţ Şerban (28 ani),...
#justitie Romania, #condamnare inchisoare, #Radu Mazare, #achitare, #apel, #inalta curte , #condamnat