Reteaua formata din cesionari de drepturi litigioase si functionari din Constanta a functionat ca o veritabila organizatie de tip mafiot, al carei scop a fost devalizarea cu buna-stiinta a patrimoniului acestui oras in beneficiul unor amatori de chilipiruri.
Argumentul de mai sus apare in motivarea Inaltei Curti in celebrul caz al "Retrocedarilor de pe litoral", in care fostul primar al orasului Constanta Radu Mazare a fost condamnat la 9 ani de inchisoare.
Judecatorii din acest caz, Ionut Matei, Ioana Bogdan si Ioana Alina Ilie, au motivat intreaga sentinta pe 415 pagini.
In urma acestei decizii, 32 de persoane au fost gasite vinovate, s-au dat sentinte totale de 120 de ani de inchisoare, iar zeci de hectare de teren s-au intors in proprietatea statului roman sau a orasului Constanta.
"Conlucrarea in acest caz dintre asa-zisii cesionari de drepturi si reprezentantii autoritatilor locale, ce a implicat folosirea unor acte false intocmite in deplina cunostinta de cauza de notari, este emblematica pentru asocierea infractionala constituita la nivelul municipiului, care a functionat ca o veritabila organizatie de tip mafiot si al carei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu in beneficiul unor terti," motiveaza Inalta Curte.
Citeste o analiza Ziare.com despre acest dosar - Dosarul Retrocedarilor de pe litoral: 10 ani de procese, un an pana la prescriere, condamnari de 120 de ani! Statul nu s-a constituit parte civila
Este pentru a doua oara cand termenul de "mafiot" apare mentionat in motivarea unei sentinte date intr-un caz de mare coruptie.
In iulie 2014, un complet de 5 judecatori de la Inalta Curte (Ionut Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminita Livia Zglimbea si Cristina Rotaru) aratau, in motivarea deciziei din dosarul "Zambaccian", ca fostul premier Adrian Nastase a vrut sa obstructioneze aflarea adevarului si ca a actionat "in cel mai pur stil mafiot".
Potrivit magistratilor, in acest grup infractional de la Constanta rolul principal l-a avut chiar Radu Mazare.
"Rolul cel mai important l-a avut inculpatul Mazare, care in calitate de primar a emis actele in baza carora vaste suprafete de teren au iesit in mod nelegal din patrimoniul municipiului, aproband totodata cele mai multe dintre referatele comisiei si alte inscrisuri din procedura.
Acesta a folosit procedurile prevazute de Legea 10/2001 doar ca pretext pentru devalizarea patrimoniului Constantei.
Desi, in calitate de primar, inculpatul Mazare avea ca principala atributie respectarea si punerea in aplicare a legilor, acesta a folosit procedurile prevazute de Legea nr. 10/2001 doar ca un pretext pentru devalizarea patrimoniului municipiului Constanta, actiune la care au concurat si alte persoane, atat din administartia locala, cat si particulari interesati sa dobandeasca in conditii nelegale terenuri din acest patrimoniu," sustin magistratii.
Potrivit Inaltei Curti, clamandu-si nevinovatia, inculpatii nu au putut explica intr-o maniera logica si convingatoare cum se explica faptul ca unele din terenurile atribuite au ajuns in final in stapanirea lor ("a se vedea cazul inculpatului Mazare"- nota Inaltei Curti) ori faptul ca s-au implicat in incheierea unor antecontracte ("cazul inculpatei Dospinescu" - nota Inaltei Curti) sau cesiuni de drepturi ("cazul Racu" - nota Inaltei Curti) cu privire la terenuri care inca nu fusesera atribuite, punand in legatura persoanele indreptatite cu tertii interesati de cumpararea terenurilor.
Judecatorii atrag atentia si asupra rolului jucat de cesionarii de drepturi, intermediarii care au pus mana pe terenuri in numele mostenitorilor.
"Acesti inculpati nu au avut nicio retinere pentru a intra in stapanirea unor terenuri din patrimoniul Constantei, desi stiau ca acest lucru se face prin incalcarea legii.
O pozitie aparte in acest grup o au inculpatii Giurgiucanu, Savulescu, Borcea, Camboianu si Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contributia unor notari, au intrat in stapanirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului," motiveaza Inalta Curte.