Cum a primit Raed Arafat daune morale pentru „bombele” de la România TV. Titlurile „explozive”, luate la puricat de judecători

Vineri, 27 Mai 2022, ora 03:05
6088 citiri
Cum a primit Raed Arafat daune morale pentru „bombele” de la România TV. Titlurile „explozive”, luate la puricat de judecători

Tribunalul București a obligat, printr-o sentință care nu este definitivă, postul de televiziune România TV să îi plătească lui Raed Arafat daune morale de 5.000 de euro. Sentința arată motivele pentru care judecătorii au considerat că postul i-a creat șefului DSU un prejudiciu moral.

  • „Spulberat în instanţă”
  • „A luat bătaie în instanţă de la carantinaţi”
  • ”Justiţia a anulat restricţiile”
  • „Cea mai mare lovitură pentru Arafat”
  • ”Înregistrări din puşcăria medicală a lui Arafat”
  • ”Comandourile lui Aarafat în centrul unui nou scandal
  • ”Maşinile lui Arafat iau tineri de pe plajă”
  • „Bomba serii. Dosar exploziv la DNA pe achizițiile lui Arafat”

Sunt doar câteva dintre titlurile pentru care Raed Arafat a dat în judecată postul de televiziune România TV, cerând daune morale de 500.000 de lei.

În procesul deschis la Tribunalul București, Raed Arafat a reclamat o campanie dusă în timpul pandemiei împotriva sa de postul de televiziune România TV, pentru a-l discredita.

„Obiectivul campaniei a fost creşterea audienţei postului România TV pe baza compromiterii imaginii reclamantului, prin utilizarea numelui acestuia în cadrul unor comunicări legate de pandemia de coronovirus, realizate într-o manieră care nu era necesară pentru informarea publicului, urmărindu-se, în acelaşi timp, să se creeze o reacţie negativă din partea publicului împotriva reclamantului”, a arătat Arafat în instanță.

Șeful DSU a arătat că din cauză că „prezentarea corectă, completă şi cu bună-credinţă a activităţii şi competenţelor reclamantului în perioada stării de urgenţă, dar şi a stării de alertă decretate în România pe fondul pandemiei de coronavirus, nu ar fi fost în măsură să conducă la atingerea obiectivului prestabilit al pârâtei”, România TV „a construit şi promovat cu insistenţă mesajul cheie potrivit căruia reclamantul a introdus pe piaţă măşti neconforme, a săvârşit fapte de trafic de influenţă pentru a favoriza anumiţi comercianţi şi a aduce în ţară măşti neconforme, este vizat de DNA într-un dosar penal, este cel care carantinează oameni şi care doreşte, din nou, instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României”.

„Cu alte cuvinte, o mare parte din consecinţele negative ale pandemiei de coronavirus, din punct de vedere social care se repercutează asupra populaţiei din România sunt cauzate de reclamant”, a mai reclamat Arafat.

În proces, Raed Arafat a prezentat și fragmente din emisiunile în care era „tocat”, susținând că unul din palierele campaniei duse împotriva sa a fost „menţionarea în mod obsesiv, exclusiv a numelui său în legătură cu măsuri şi acţiuni legate de prevenirea şi combaterea pandemiei de coronoavirus, deşi acesta nu era „forul decizional” în această privinţă”.

România TV: Titlurile se înscriu în doza de exagerare permisă de CEDO

Postul de televiziune s-a apărat în instanță arătând că „informaţiile au fost aduse la cunoştinţa publicului în condiţii legitime, neputându-se reţine reaua-credinţă a radiodifuzorului sau a jurnalistului/moderatoarei România TV”. „Este foarte important de reţinut faptul că pe tot parcursul emisiunii s-a încercat contactarea telefonică a reclamantului, însă acesta a refuzat să intervină în emisiune şi să îşi expună punctul de vedere”, s-a mai apărat postul TV.

În privința trilurilor afișate pe ecran, postul TV a arătat că „acestea se înscriu în doza de exagerare permisă de CEDO”.

„Expresiile şi cuvintele folosite în emisiunile în litigiu ţin de tehnica jurnalistică ce permite o doză de exagerare astfel încât să atragă atenţia publicului asupra unor fapte de interes public. Titlurile folosite şi considerate de reclamant ofensatoare nu pot fi analizate fără a se ţine seama de persoana acestuia. Activităţile pe care reclamantul le desfăşoară sunt multiple, ceea ce îl fac un adevărat actor pe scena politică şi socială.

Ca atare, activităţile sale presupun o mare atenţie asupra conduitei sale, inclusiv asupra vieţii sale private care în acest caz se împleteşte cu cea publică, iar ca persoană cunoscută trebuie să se aştepte la sancţionarea sa promptă faţă de conduita afişată”, a mai arătat postul TV în proces.

Verdictul instanței

După ce a analizat plângerea lui Arafat și apărarea postului de televiziune, Tribunalul București a obligat România TV să îi achite șefului DSU daune morale de 5.000 de euro, sentința nefiind definitivă.

„Privite individual, titlurile afişate în cadrul emisiunilor TV şi cuprinsul declaraţiilor moderatorilor din studioul TV sunt susceptibile a fi încadrate în categoria judecăţilor de valoare, care necesită doar o minimă bază factuală şi care, fiind vorba de o persoană publică, pot avea o doză de exagerare, în special când se aduc critici activităţii persoanei vizate.

Se observă însă numărul şi ritmicitatea aproape zilnică a titlurilor şi declaraţiilor din emisiunile difuzate, care vizează repetitiv numele reclamantului, în special asociind numele acestuia cu acuzaţii privind presupuse încălcări ale legii ori chiar fapte penale”, se arată în sentința Tribunalului București, care nu este definitivă, și care poate fi studiată pe portalul rejust.ro.

Tribunalul a arătat că, având în vedere numărul mare al titlurilor care repetă numele lui Arafat, în toate contextele pandemiei – în cazul incendiilor la spitale dedicate COVID, în cazul anchetelor penale privind achiziţii publice de materiale sanitare, în cazul protestelor unor cetăţeni împotriva măsurilor luate împotriva pandemiei, în cazul prezentării situaţiei materiale din spitalele dedicate COVID, dar având în vedere şi „modalitatea de prezentare cu adoptarea unui ton acuzator direct în privinţa persoanei reclamantului, determină necesitatea analizei faptului dacă toate aceste judecăţi de valoare constituie, în realitate, o campanie de defăimare a persoanei reclamantului”.

„Se observă afişarea repetitivă a unui număr mare de titluri, pe o perioadă îndelungată de timp – iulie 2020-septembrie 2021, care îl culpabilizează la modul exclusiv pe reclamant în privinţa unor eventuale decizii asupra instituirii stării de urgenţă”, a reținut judecătorul.

„Niciunul din titlurile afişate nu este susţinut de dovezi ale unor acţiuni îndreptate împotriva persoanei reclamantului, scopul titlurilor fiind, aşadar, de denigrare a acestuia. (…) Totodată, tonul şi modalitatea titlurilor referitoare la procesele pretinse a fi pierdute personal de reclamant sunt punctate cu exprimări exagerate de natură să sublinieze nelegalitatea acţiunilor reclamantului, fără a se prezenta explicativ natura ilegalităţii”, se mai arată în sentința Tribunalului București.

Titlurile care se încadrează în limita libertății de exprimare

Tribunalul București a mai decis că singurele titluri care pun în discuţie chestiuni de interes public şi care, prin modalitatea de prezentare, se încadrează în marja largă de critică pe care mass media o poate avea în privinţa activităţii şi persoanei reclamantului, fără a se constata o încălcare a dreptului la imagine şi demnitate a acestuia, sunt:

  • ”Curtea de Conturi anunţă nereguli în achiziţiile făcute în pandemie de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate din subordinea lui Raed Arafat”
  • ”Nereguli descoperite de Curtea de Conturi – cum ne-am luat ţepe de milioane pe semnătura lui Aarafat”
  • ”Deschiderea şcolilor, Arafat spune că e pericol”
  • ”Măştile achiziţionate de grupul lui Arafat expirate”

„Deşi cuprinsul acestor titluri nu încalcă dreptul postului TV la libera exprimare, acestea sunt circumscrise succesiunii de titluri prezentate pentru o perioadă îndelungată şi care a avut drept scop denigrarea persoanei reclamantului, afectând dreptul la reputaţie şi la imagine al acestuia.

Se observă, aşadar, derularea unei campanii la postul TV a cărui licenţă e deţinută de pârâtă împotriva persoanei reclamantului, iar în privinţa acestor tipuri de campanii nu se poate reţine protecţia oferită de art. 10 din Convenţia EDO”, se mai arată în sentința Tribunalului București, care nu este definitivă, „meciul” jucându-se în continuare la Curtea de Apel București.

Citeste si:
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Ce au înțeles politicienii despre educația sexuală în școli: „Nu avem nevoie de masturbarea copiilor”; „Sex, sex, sex. Na, sunteți mulțumiți?”; „Colega are gura plină”
Camera Deputaților a votat marțea trecută, 21 iunie, un proiect de lege prin care se introduce educația sexuală în școli, de la clasa a 8-a, cu acordul scris al părinților. În timpul...
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
SUA alocă 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare mici în România
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că salută anunţul liderului de la Casa Albă Joe Biden privind cooperarea energetică dintre România şi SUA, cu 14 milioane de dolari pentru o nouă...