Ovidiu Raețchi spune că România știa din toamnă ”ce pregătește Putin”: ”Decidenții români lucrează cu informații bune despre intențiile Rusiei”

Omul politic Ovidiu Raețchi vorbește, într-o postare pe Facebook, despre neîncrederea românilor în propriul stat și cum liderii de la București ar fi știut din toamnă ”ceea ce pregătește Putin”.

Politologul Ovidiu Raețchi consideră că încrederea oamenilor în stat și în liderii săi este ”un element vital de reziliență națională”, dovadă fiind cazul Ucrainei.

”Pe de altă parte, există un prag critic dincolo de care neîncrederea cronică în propriul stat și o viziune "catastrofică" în raport cu potențialul său reprezintă exact ceea ce ar vrea Vladimir Putin să simțim. Kremlinul vrea ca orice societate din NATO și UE să fie divizată, ultragiată de propriii lideri, convinsă ca statul nu ne poate apăra. Încrederea oamenilor în lideri - așa cum a dovedit cazul Ucraina - e un element vital de reziliență națională”, notează Raețchi pe Facebook.

Acesta subliniază că, ”la nivel tactic, e foarte sănătos să criticăm statul și să îi cerem să își optimizeze nenumărate acțiuni și reacții punctuale”, dar și că ”măsurile eficiente ar putea fi luate de oameni care nu se grăbesc să scrie pe Twitter ce lucru grozav au făcut și să stea trei ore într-un studio TV, ci să tacă și să încaseze”.

Raețchi enumeră câteva ipoteze pentru care statul român s-a comportat astfel până acum în cazul conflictului Rusia-Ucraina:

”1. Liderii politici au pe masă informații secrete. Pe care, din nenumărate motive, nu le pot împărți în stânga și dreapta; pe lângă protejarea surselor și evitarea panicii inutile (când e cazul), analizele de intelligence sunt și un continuu calcul de probabilitate: ele nu spun că Rusia va face cutare lucru în februarie, ci că sunt indicii convergente că ar putea face. Un lider politic nu anunță public probabilități, ci se pregătește pentru diferite scenarii și, în principiu, tace.

2. După părerea mea, statul român a știut încă din toamnă ceea ce pregătește Putin. Sau, mai corect, a interpretat corect probabilitățile și a luat măsuri. Am spus-o într-un articol din 24 noiembrie, din Libertatea ("Adevărata miză a numirii ca premier a generalului Ciucă"), pentru care am fost certat corespunzător la acel moment. Președintele Iohannis a știut, a tăcut și a luat măsuri pentru care a fost dispus să piardă popularitate.

3. Cred în continuare că decidenții români lucrează cu informații bune despre intențiile Rusiei (NATO a dovedit, de altfel, că știe în detaliu ce intenționează Putin, oricât e el de imprevizibil și impulsiv). Bănuiesc că între variantele de lucru ale Kremlinului, în urmă cu o lună, a existat și ipoteza unei presiuni pentru retragerea NATO de la noile frontiere ale Rusiei, după ce Ucraina ar fi fost cucerită rapid. Nu cred că acest scenariu mai este de actualitate după slăbiciunea militară dovedită de Putin, dar am convingerea că e în interesul NATO și UE ca statele baltice sau România să își gândească fiecare cuvânt cu mai mare atenție decât o pot face Belgia sau Luxemburg.

4. Pentru a evalua corect mutările de șah care au loc sub ochii noștri în această perioadă, aș lua în calcul mereu aceasta ipoteză: că măsurile eficiente ar putea fi luate de oameni care nu se grăbesc să scrie pe Twitter ce lucru grozav au făcut și să stea trei ore într-un studio TV, ci să tacă și să încaseze”.

La sfârșitul lunii ianuarie, Ovidiu Reațchi a fost numit în funcția de președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Instituția, care se află în subordinea Ministerului de Externe, a fost înființată pe 31 mai 2021, în cadrul unei ceremonii prezidate de Bogdan Aurescu.

Primul președinte numit a fost Adrian Cristian Bratu, un diplomat de carieră care a demisionat înainte de numirea lui Raețchi, istoric și fost deputat PNL în două legislaturi.

Noua structură operează cu termenul "reziliență" - un concept definit la nivel organizațional drept abilitatea de recuperare sau acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări.

Unde se trăiește cel mai mult în România și care sunt secretele longevității. Descoperiri uluitoare ale cercetătorilor

Cercetătorii români au făcut descoperiri remarcabile legate de longevitatea în România, dezvăluind care sunt localitățile unde oamenii trăiesc cel mai mult și ce factori influențează...

Românul împușcat în cap de grănicerii bulgari, în moarte cerebrală. Bărbatul creștea singur cinci copii

Românul împușcat în cap săptămâna trecută de polițiștii de frontieră bulgari este în moarte cerebrală. Incidentul s-a petrecut după ce bărbatul ar fi traversat ilegal granița...