Rusul care a pârât România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale. Acum zece ani a fost condamnat pentru că a furat Gazpromul

Marti, 05 Iulie 2022, ora 03:01
26311 citiri
Rusul care a pârât România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale. Acum zece ani a fost condamnat pentru că a furat Gazpromul

Yakov Goldovskiy a controlat, prin firma austriacă Petrochemical Holding Gmbh, rafinăriile RAFO Onești și Dărmănești.

Dupā un an de la preluare, RAFO a fost închisā pentru investiții care nu s-au mai fācut. Apoi, bineînțeles că a urmat falimentul.

Acum trei ani, rusul a deschis o acțiune împotriva statului român la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington.

Goldovskiy a acuzat România că a încălcat un acord internațional care stabilea principiile colaborării internaționale în domeniul energiei dintre Federația Rusă și statele din Europa.

Rusul susține că firma sa, Petrochemical Holding din Austria, a investit la RAFO aproape 477 milioane de euro, iar statul român nu i-a protejat investițiile, conform acordului internațional.

Procesul tărăgănează de trei ani, iar ultima activitate consemnată a avut loc pe 28 iunie a.c. când partea română a contestat competența pe fond.

Ascensiunea

Yakov Goldovskiy a fost lăcătuș mecanic. După începerea mișcării cooperatiste în URSS, în 1989, el a devenit membru al cooperativei Avtotekhnika, care fabrica produse din plastic.

Yakov Goldovskiy

A făcut ceva studii, iar între 1990 si 1993, a fost director general al asociației mixte ruso-panameze Columbus, care se ocupa cu achiziționarea de piei brute, comerțul cu țigări și prelucrarea lemnului.

În 1995, Gazprom a finanțat înființarea Companiei Siberian-Ural Oil and Gas Chemical (Sibur), care includea fabrici de procesare a gazelor și petrolului din Siberia de Vest. Goldovskiy a fost numit reprezentantul în Sibur al unor manageri de top ai Gazprom.

În același timp, Goldovskiy a creat Petrochemical Holding în Austria, mai exact, în 1996.

În firma austriacă și-a implicat și fiul cel mare, pe Vitaly, recunoscut pentru petrecerile luxoase din Saint Tropez, alături de fiii altor oligarhi și înconjurați de modele.

Cu sprijinul conducerii Gazprom, Goldovskiy a reușit, în 1999, să devină directorul general al Sibur, iar apoi asupra altor douăzeci de întreprinderi petrochimice din Rusia, toate adunate sub „pălăria” companiei deținute de Gazprom.

Condamnatul

Apoi, Goldovskiy s-a lăcomit și a încercat să transfere pe numele său acțiuni ale companiei Sibur. Această acțiune a declanșat, în 2001, un conflict între el și conducerea Gazprom.

Petr Rodionov

Vicepreședintele Gazprom de atunci, Petr Rodionov, i-a cerut demisia. În schimb, Goldovskiy s-a adresat lui Alexey Miller, președintele Gazprom, arătându-se îngrijorat de soarta Sibur dacă el va pleca de la conducerea companiei.

Figura nu i-a mers, iar la începutul anului 2002, Yakov Goldovskiy a fost arestat chiar în biroul președintelui Gazprom.

Alexey Miller

Procuratura Generală din Rusia i-a deschis lui Goldovskiy și altor directori din Sibur un dosar penal pentru abuz în serviciu. Dosarul a fost inițiat pe baza unui denunț al conducerii Gazprom împotriva unui grup de persoane care a vândut ilegal acțiuni pe care Gazprom le deținea la Sibur. Ulterior, procuratura l-a mai acuzat pe Goldovskiy și de delapidare și l-a trimis în judecată, acesta riscând o pedeapsă de zece ani de închisoare.

În timpul procesului, reprezentanții Sibur și Gazprom au anunțat pe neașteptate că renunță la pretențiile civile pentru că prejudiciul ar fi fost integral recuperat. De fapt, s-au înțeles cu Goldovskiy care a cedat conducerea și acțiunile Sibur în favoarea Gazprom.

Cu toate acestea, procurorii și-au menținut acuzațiile care descriau cum Goldovskiy a achiziționat, din banii Sibur, acţiuni supraevaluate de 800 de ori la uzina petrochimică Tobolsk, controlată tot de el. Iar banii au fost transferați în străinătate în conturile unor parteneri străini.

Parțial, aceste fonduri au fost cheltuite de Goldovskiy pentru achiziția a două întreprinderi petrochimice din Ungaria. Ancheta a considerat că Goldovskiy a deturnat fonduri de la Sibur, companie în care Gazprom deținea un pachet de control.

Yakov Goldovskiy și adjunctul său de la Sibur, Yevgeny Koshchits, în timpul procesului

Însă, instanța l-a condamnat la doar șapte luni de închisoare Goldovskiy fiind găsit vinovat de abuz de putere, folosindu-și funcția împotriva intereselor companiei.

Presa rusă descria atunci cum, în timpul pronunțării sentinței, bodyguarzii lui Golodoskiy nu au lăsat jurnaliştii să intre în sala de şedinţe.

Afaceri vieneze

Imediat după eliberare, Goldovskiy s-a mutat, împreună cu familia, la Viena, unde deja avea pregătită baza afacerilor.

De aici a continuat să investească în fabrici de PET-uri în Lituania, Ucraina și Federația Rusă.

Apoi, prin Petrochemical Holding a cumpărat, de la statul rus, fabrica de produse chimice Korund și a deschis o afacere cu gaz lichefiat în Polonia.

În 2006, Goldovskiy a investit la RAFO, iar după închiderea aesteia, în 2008, s-a retras din afacerile cu petrol.

Abia în 2019, Yakov Goldovskiy a revenit în afacerile cu petrol și gaze din Rusia, cumpărând o mică companie petrolieră, First Oil, de la compania de investiții Gem Capital, deținută de fostul manager Gazprom, Anatoly Paly.

Potrivit analiștilor, tranzacția a avut o valoare de aproximativ 200 de milioane de dolari. Această achiziție a mai demonstrat și că Goldovskiy nu a pus la suflet episodul arestării sale după denunțul celor de la Gazprom.

Jefuitorii români

Înainte să ajungă în proprietatea lui Yakov Goldovskiy, din rafinăria RAFO Onești s-au înfruptat mai mulți români până au înfundat pușcăriile.

Din acest motiv, Traian Băsescu spunea că rafinăria ar trebui să se numească JAFO Onești.

Conform Wikileaks, RAFO Onești apare și în corespondența dintre Ambasada SUA la București și Departamentul de Stat. Aici, rafinăria românească este descrisă ca un punct de atracție pentru grupuri organizate de crimă organizată de la noi și din Rusia.

Corneliu Iacobov

În anul 2001, RAFO a fost privatizătă în favoarea unui consorțiu format din firma lui Corneliu Iacobov (fost vicepreședinte al PSD Bacău și șef al FPP Moldova), Imperial Oil și firma portugheză Canyon Servicos. S-a dovedit că firma portugheză era deținută de două offshore-uri conduse de niște avocați care reprezentau interesele lui Viorel Hrebenciuc.

În anul 2003, Marian Iancu a cumpărat RAFO prin compania Balkan Petroleum. Iar la sfârșitul lui 2006, firma din Austria a lui Yakov Goldovskiy, Petrochemical Holding a preluat Balkan Petroleum cu tot cu RAFO.

Marian Iancu

După ce a jefuit rafinăria, în anul 2005, Iacobov a fost arestat, iar în 2012 a fost condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul RAFO.

Lui Marian Iancu i-a venit rândul în 2011, când a primit zece ani de închisoare pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și spălare de bani, tot în dosarul RAFO.

Conform acuzațiilor din presă, Iacobov, împreună cu Ovidiu Tender și frații Iancu, au prejudiciat RAFO cu 700 de miliarde de lei vechi.

Ovidiu Tender

Rafinăria Dărmănești era dependentă de RAFO, care realiza prelucrarea finală a produselor.

La mijlocul anilor 90, pentru a reduce costurile, Banca Mondială a recomandat includerea rafinăriei Dărmănești în RAFO sau închiderea ei.

Până la urmă, în anul 1999, Dărămănești este scoasă la privatizare fiind achiziționată de Corneliu Icobov prin aceași Imperial Oil.

În 2003, Iacobov falimentează rafinăriile pentru prima oară și le închide. Datoriile au fost trasformate în acțiuni și astfel, statul român redevine proprietarul RAFO.

Intrarea rusului

În anul 2006, firma austriacă Petrochemical Holding, a rusului Golodovskiy, a cumpărat de la AVAS, cu 23,8 milioane lei, creanțele către bugetul de stat ale rafinariei RAFO Onesti. Acesta a fost ultimul pas din preluarea definitivă a rafinariei de către holdingul austriac, după ce, în prima fază, cumpărase activele de la Balkan Petroleum.

Inițial, presedintele AVAS de atunci, Razvan Orășanu, se opusese operațiunii pentru că nu primise informațiile despre acționarii reali ai Petrochemical.

Razvan Orasanu

Dar lucrurile au mers în favoarea firmei austriece care a ajuns, într-un final, să dețină cele două rafinării românești.

În anul 2008, activitatea rafinăriei a fost oprită pentru efectuarea unor investiții menite să reînoiască licența de funcționare, precum și pentru respectărea prevederilor legislației de mediu.

Dar investițiile pentru modernizare nu au fost făcute niciodată, iar rafinăria nu a mai fost repornită de atunci.

Cu activitatea oprită și cu activele sub sechestrul ANAF, RAFO și-a schimbat proprietarul de două ori doar în anul 2016.

Mai întâi, firma Anders Capital GmbH, înregistrată în Austria și controlată de doi oameni de afaceri din Republica Moldova, prelua acţiunile deţinute la RAFO de Petrochemical Holding GmbH.

Noul proprietar era reprezentat de basarabeanul Vitalie Cebanu, un apropiat al lui Renato Usatîi.

Renato Usatîi

Peste nici două luni, acționar a devenit compania belgiană Result 4 You BVBA, care și ea a promis că va relansa rafinăria și va plăti salariile restatnte.

Proprietarul firmei Result 4 You BVBA era belgianul Daniel Goldenberg, fost membru în Consiliul de Administraţie al RAFO, iar administrator era moscovitul Iosif Zadi.

Presa a speculat că de fapt acțiunile RAFO au fost plimbate într-un cerc de apropiați al lui Goldovskiy.

Falimentul

Începând cu 2018, ANAF a cerut de mai multe ori falimentul pe motiv că societatea nu a respectat planul de reorganizare și că acumulase mari datorii către creditori.

Cel mai mare creditor era chiar firma austriacă care a tot cerut amânarea falimentului ca, în vara lui 2019, Petrochemical Holding să vândă creanțele către un offshore cipriot cu acționariatul ascuns.

De altfel, Goldovskiy a căpușat RAFO prin mai multe firme care gravitau în jurul rafinăriei și care toate erau legate de firma austriacă Petrochemical Holding.

După mai multe etape de insolvență, în anul 2019 este declarant din nou falimentul rafinăriei RAFO.

În timp ce platforma de la Dărămănești fusese deja tăiată și vândută la bucată pentru ca rușii să-și acopere cheltuielile, RAFO se afla într-o oarecare conservare încă din 2008 când și-a încetat activitatea, deci numai bună de o nouă vânzare.

De-a lungul timpului, mai multe firme românești și una din Azerbaijan au dat târcoale rafinăriei dar nu s-a reușit vânzarea ei.

Gruia Stoica

În cele din urmă urmă RAFO a fost cumpărată, acum doi ani, de compania Roserv Oil, parte a Grampet Group a omului de afaceri Gruia Stoica.

Scopul lui Stoica a fost de a dezvolta cel mai mare centru logistic pentru containere și produse petroliere care va deserve regiunea Moldovei.

Citeste si:
Eșecul PSD de la Sectorul 1. Cum încearcă social-democrații să ascundă rușinea referendumului ratat împotriva lui Clotilde Armand
Eșecul PSD de la Sectorul 1. Cum încearcă social-democrații să ascundă rușinea referendumului ratat împotriva lui Clotilde Armand
La un an de zile după ce au început să strângă primele semnături, PSD alături de alte cinci partide nu au reușit să strângă îndeajuns de multe semnături pentru organizarea...
Ministerul Transporturilor vrea să mai cumpere încă 20 de trenuri electrice. Pe ce trasee vor circula
Ministerul Transporturilor vrea să mai cumpere încă 20 de trenuri electrice. Pe ce trasee vor circula
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat miercuri, 10 august, că începe o nouă licitaţie pentru încă 20 trenuri electrice de lung parcurs. ”Autoritatea pentru Reformă...