Trump, cu toporul prin economia europeană: După fuga de gazul rusesc, UE riscă să intre pe mâna americanilor

Miercuri, 22 Ianuarie 2025, ora 01:45
2420 citiri
Trump, cu toporul prin economia europeană: După fuga de gazul rusesc, UE riscă să intre pe mâna americanilor
Pe termen scurt, SUA nu dispune de capacitate de producție destul de mare pentru a crește substanțial exporturile de gaz natural lichefiat. FOTO Colaj Canva Pro / Ziare.com

În valul imens de decizii pe care președintele american Donald Trump le-a luat în primele 24 de ore de mandat s-a numărat și reiterarea apelului adresat Uniunii Europene de a cumpăra mai mult petrol și gaz natural din SUA, dacă blocul dorește să evite impunerea de tarife la export. Președintele american are în plan o luare de poziție abruptă față de Uniunea Europeană, cu scopul de a crește în mod formidabil profiturile companiilor americane din energie și a umfla masiv tarifele comerciale pentru importul bunurilor europene. Problema gravă a liderilor europeni în acest răstimp este faptul că nu reușesc să ajungă la un consens în privința modului de abordare a decalajelor economice masive dintre UE și SUA.

Raportul Draghi, care presupune o uniune a piețelor de capital, uniunea bancară, o atenție sporită acordată dezvoltării tehnologice și o infuzie masivă de capital pe piețele europene este încă un punct nevralgic în negocierile interne, iar până vor reuși să găsească o strategie comună, temerea analiștilor europeni este că Trump va împinge UE într-un colț și va forța o nouă criză energetică în blocul comunitar.

„Un lucru pe care îl pot face rapid este să cumpere petrolul și gazul nostru”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă după inaugurarea sa de luni. „Vom rezolva asta prin tarife sau vor trebui să cumpere petrolul și gazul nostru.”

Atât Uniunea Europeană, cât și unele guverne asiatice, iau în considerare achiziționarea de mai multă energie de la SUA, cel mai mare producător mondial de petrol și exportator de gaz natural lichefiat (GNL). În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat anul trecut că importurile din SUA ar putea înlocui consumul blocului de GNL rusesc, filieră care există încă, din păcate, în mai multe state europene, în pofida angajamentului luat de UE încă de la izbucnirea războiului în Ucraina că va tăia complet legăturile comerciale cu Rusia. Cel puțin în teorie, o reorientare completă spre SUA ar fi benefică acestui scop. Problema este însă cea a tarifelor agresive pe care le are Trump în plan.

Pe termen scurt, SUA nu dispune de capacitate de producție destul de mare pentru a crește substanțial exporturile de gaz natural lichefiat, relatează Bloomberg într-un material recent. Iar în condițiile în care gazul natural este vândut prin contracte pe termen lung și angajamente complexe bilaterale între state și regiuni, adăugarea de transporturi către Europa ar impune un acord al cumpărătorilor inițiali fără să crească însă imediat cantitatea de gaz care merge către exporturi.

De partea europeană, cumpărătorii pot lua în calcul asigurarea aprovizionării prin încheierea unor contracte pe termen lung cu proiecte americane de extracție și prelucrare a gazului, dar care au nevoie de mai mulți ani pentru a aduce pe coasta europeană a Atlanticului rezervele necesare de resurse.

Strategia lui Donald Trump pentru energie: Exporturi masive la tarife ridicate pentru UE. Liderii europeni trag semnale ferme de alarmă împotriva unui război comercial bazat pe protecționism

Potrivit analiștilor europeni, Trump urmărește să dezvolte puternic industria energetică americană, iar primul pas este declararea unei stări de urgență națională în sector și revocarea interdicțiilor în ceea ce privește contractele de concesiune pentru extracția offshore, care practic blocau forajul în majoritatea apelor de coastă ale SUA. De asemenea, noul președinte american a ridicat embargoul impus de administrația Biden asupra aprobărilor pentru noi instalații de export de GNL. „Vom face mulți bani din energie”, a declarat Trump în timp ce semna o serie de ordine executive imediat după preluarea mandatului. „Avem mai mult decât oricine altcineva”, citează Bloomberg.

Uniunea Europeană, în schimb, pune la punct o strategie pentru a răspunde unei serii lungi de amenințări făcute de Donald Trump încă dinainte ca acesta să ocupe Biroul Oval, deși liderii financiari ai blocului avertizează împotriva unei abordări pripite. „Trebuie să fim atenți să nu intrăm într-un joc de măsuri de represalii și protecționism, care va adăuga costuri și poveri importante pe umerii Uniunii Europene”, a declarat ministrul irlandez al Finanțelor, Jack Chambers, înaintea unei reuniuni a omologilor săi europeni, potrivit sursei citate.

UE încearcă, practic, să echilibreze relațiile transatlantice printr-o ofertă de colaborare sporită cu SUA, inclusiv prin creșterea importurilor de gaz natural lichefiat, dar a pregătit și o listă de posibile tarife ca răspuns. „Mai degrabă decât să ne concentrăm pe represalii, ar trebui să ne axăm pe provocările Europei, precum scăderea competitivității și decalajul de productivitate în creștere”, a subliniat ministrul belgian al Finanțelor, Vincent Van Peteghem, atrăgând atenția asupra costurilor ridicate ale energiei și reglementărilor stricte din UE.

Mai mult, președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, a punctat că există totuși căi de a sprijini creșterea economică reciprocă. „America are în continuare nevoie de aliați, iar Europa poate fi unul dintre acești aliați”, a declarat Donohoe.

Practic, din prima zi a ocupării funcției la Casa Albă, Trump a dat curs tuturor amenințărilor și aspirațiilor de dominare a piețelor de export europene, după un principiu speculativ al nevoii imediate a europenilor de resurse energetice, în contextul în care Uniunea Europeană nu a reușit încă, după trei ani, să astupe golul lăsat de resurse precum Nordstream 2.

Jocurile de culise din interiorul UE pot face blocului comunitar mai mult rău decât bine. Infuzia de fonduri din Raportul Draghi și cum se poziționează cei aflați la masa de discuții vizavi de ambițiile lui Donald Trump

Uniunea Europeană pare să se afle exact în locul de cotitură de care se temeau analiștii și liderii europeni încă din timpul campaniei electorale din Statele Unite: Trump nu doar că amenință vădit UE cu o serie de tarife imense pentru exporturi, dar acționează cu încrederea că indiferent ce retalieri vor veni din partea europenilor, câștigurile sale vor fi mult mai ridicate.

În primul său mandat, Donald Trump a creat o situație de criză nu doar între SUA și China pe tema schimburilor comerciale, dar cu Uniunea Europeană. SUA a impus tarife de 25% pe importurile de oțel și de 10% pe importurile de aluminiu, afectând în special țări europene precum Germania, Italia și Franța și a amenințat în repetate rânduri cu tarife suplimentare pentru vehiculele și piesele auto importate din Europa, în special din Germania, principalul exportator european de mașini către SUA.

SUA a taxat enorm importuri europene precum brânzeturile italienești și franțuzești, vinurile franțuzești și spaniole, uleiul de măsline și măslinele din Spania, echipamentele industriale și produsele chimice produse în UE pentru export și nu numai, care a dus la un transfer direct al tarifelor comerciale în prețurile la raft pentru distribuitorii și consumatorii americani, atrăgând direct o scădere dramatică a exporturilor în favoarea produselor locale, mai ieftine.

Mai mult, în primul mandat, după o dispută comercială legată de subvențiile acordate Airbus și Boeing, SUA au impus tarife suplimentare pe anumite bunuri europene, inclusiv avioane fabricate de Airbus.

UE nu a putut răspunde în niciun caz cu tarife care să „sugrume” producția americană, în afara unor mărci de whisky, motocicletelor Harley-Davidson sau jeanșilor Levi’s. Abia administrația Biden, care i-a urmat din 2020 a reușit să recalibreze relațiile comerciale între cele două blocuri.

În prezent, o altă amenințare din partea liderii europeni se confruntă din nou cu presiuni interne intense, capacitatea lor de a lua decizii globale decisive fiind astfel limitată. Potrivit Bloomberg, „UE are o problemă de leadership”, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea blocului de a răspunde eficient amenințărilor externe. În acest context, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat că Europa are nevoie de investiții anuale de 800 de miliarde de euro pentru a-și spori competitivitatea și a preveni o „agonie lentă” pe termen lung.

Alianța tradițională franco-germană, pilon al politicii europene, nu mai funcționează eficient, din cauza slăbirii pozițiilor politice interne ale președintelui francez Emmanuel Macron și a instabilității din Germania, unde cancelarul Olaf Scholz se pregătește de alegeri anticipate, iar în acest vid de leadership, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a încercat să preia inițiativa, finalizând negocieri pentru un acord comercial cu state sud-americane. Totuși, această strategie unilaterală ridică întrebări legate de necesitatea unor guverne stabile la Paris și Berlin, esențiale pentru consolidarea proiectului european. Guntram Wolff de la think tank-ul Bruegel a subliniat, pentru sursa citată, că „problema ei este că nu poate conduce singură. Are nevoie de statele membre.”

În fața amenințării ca SUA să-și reducă angajamentele față de NATO și Ucraina, UE explorează opțiuni pentru a-și consolida apărarea comună, însă divergențele dintre Paris și Berlin complică demersurile. Germania se opune împrumuturilor comune pe care Franța le susține, în ciuda succesului anterior al inițiativei de redresare post-pandemică, în valoare de 800 de miliarde de euro. Mai mult, încercările de a unifica piețele de capital și de a elimina obstacolele rămase în calea integrării economice au fost împiedicate de prioritățile naționale divergente. Costurile inacțiunii sunt uriașe, Bloomberg Economics estimând că economia europeană ar fi fost cu 3 trilioane de euro mai mare dacă productivitatea ar fi crescut în ritmul celei din SUA.

Astfel, în fața unor noi războaie comerciale pe seama gazului natural, Uniunea Europeană pare să fie mai vulnerabilă decât oricând, într-o criză majoră de unitate a factorilor de decizie, pe măsură ce are nevoie stringente de a asigura securitatea energetică în blocul comunitar și a evita o nouă criză.

România, în rândul „victimelor colaterale” după ce UE a fost exclusă de la masa negocierilor de pace între Rusia și Ucraina. Economia europeană, amenințată de Trump
România, în rândul „victimelor colaterale” după ce UE a fost exclusă de la masa negocierilor de pace între Rusia și Ucraina. Economia europeană, amenințată de Trump
După măsurile deosebit de stricte impuse din 2022 până acum de Uniunea Europeană ca să scoată blocul comunitar din criza energetică în care s-a adâncit pe fondul războiului din Ucraina,...
Economia Germaniei iese șifonată din războiul comercial SUA vs UE. „Ne lasă fără alte opțiuni. UE va reacționa ca o piață puternică cu 450 de milioane de cetățeni”
Economia Germaniei iese șifonată din războiul comercial SUA vs UE. „Ne lasă fără alte opțiuni. UE va reacționa ca o piață puternică cu 450 de milioane de cetățeni”
Calul de bătaie al războiului comercial între SUA și UE se pare că este din nou Germania, adâncită în ultimii ani din ce în ce mai mult sub presiunea economiei volatile, chiar dacă...
#razboi comercial, #razboi comercial SUA UE, #importuri gaze naturale, #tarife vamale, #gaz natural lichefiat SUA, #Gaz natural lichefiat, #Mario Draghi reforme, #Donald Trump presedinte SUA, #Ursula von der Leyen Comisia Europeana , #comert
  1. Samsung Galaxy S25, probleme serioase cu încărcarea! Utilizatorii se plâng de timpi uriași de așteptare
  2. Angajări la stat în perioada 2025-2026. Ce posturi de funcționari publici sunt disponibile
  3. Clienții unei bănci mari din România nu își mai pot folosi cardurile de la 1 martie. Atenție mare la fraude în perioada următoare
  4. Cum îți protejezi investiția în construcții cu un deviz corect și detaliat
  5. Fraudele cu criptomonede ating un nivel record în 2024! Noile metode prin care escrocii golesc conturile victimelor
  6. Ce spune inteligența artificială a lui Elon Musk despre mesajul său legat de suveranitatea României
  7. România rupe record după record pentru a-și asigura necesarul de gaze pentru uz intern și export către Moldova. Valul de frig forțează importurile mai mult ca oricând
  8. Acoperim cererea de gaze – TradeVille
  9. Salariile șefilor din companiile de stat vor fi limitate după o regulă impusă de UE. Sunt obligați să performeze în mai multe direcții
  10. O țară puternică, unde trăiesc sute de mii de români, este în cădere: Cinci șocuri care au declanșat criza