Economia Germaniei iese șifonată din războiul comercial SUA vs UE. „Ne lasă fără alte opțiuni. UE va reacționa ca o piață puternică cu 450 de milioane de cetățeni”

Calul de bătaie al războiului comercial între SUA și UE se pare că este din nou Germania, adâncită în ultimii ani din ce în ce mai mult sub presiunea economiei volatile, chiar dacă rezidă pe acele fundații solide construite timp de decenii. De la intrarea în funcție a președintelui american Donald Trump și redeschiderea discuțiilor despre tarife comerciale între cele două mari puteri economice, UE și SUA, piețele financiare din blocul comunitar și mai ales jucătorii germani și-au văzut viitorul financiar cu atât mai supus riscului de deteriorare.

Mai exact, exporturile germane sunt în prezent în linia directă a focului tarifelor trumpiste, care pur și simplu exacerbează enorm și ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în sondaje și alimentează incertitudinea politică, creând un cerc vicios care ține piețele de capital și puterea economică a țării în sine într-o stare de blocaj.

Tarifele americane și Berlinul, pus în fața unei amenințări economice care încasează mare parte din pierderi, față de vecinii europeni

Administrația Trump a impus tarife de 25% la importurile de oțel și aluminiu, reluând o dispută comercială mai veche dintre SUA și UE. Potrivit Bloomberg, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „tarifele nejustificate asupra UE nu vor rămâne fără răspuns" și a promis măsuri de retorsiune. Germania, practic, fiind unul dintre cei mai mari exportatori europeni de produse metalurgice, este direct vizată de politicile comerciale decise la Bruxelles, deci și în linia întâi a efectelor deciziilor pe care le ia UE împotriva Statelor Unite.

Cifrele arată, potrivit unei analize recente publicate de POLITICO, că "aproximativ 73% dintre cele 820.000 de automobile exportate din UE către SUA anul trecut au fost produse de giganții germani BMW, Mercedes-Benz și Volkswagen". Noile tarife ar putea duce la creșterea prețurilor pentru mașinile europene în SUA, reducând competitivitatea acestora pe o piață esențială pentru producătorii germani.

În acest context, cancelarul german Olaf Scholz a reacționat dur la anunțul administrației Trump, declarând că „dacă SUA nu ne lasă nicio altă opțiune, atunci Uniunea Europeană va reacționa ca un bloc unitar. Suntem cea mai mare piață din lume, cu 450 de milioane de cetățeni, și avem puterea de a face acest lucru." Bloomberg Economics atrage însă atenția asupra faptului că „partenerii comerciali ai SUA sunt susceptibili să riposteze la tarifele pe oțel și aluminiu, dacă acestea nu sunt eliminate înainte de termenul limită de 12 martie.”

La semnarea noilor tarife, Trump a justificat decizia afirmând că aceasta „va duce la deschiderea multor afaceri în Statele Unite”, iar administrația sa ia în calcul impunerea unor tarife reciproce pentru statele care taxează importurile americane, inclusiv pentru automobile și semiconductori. De asemenea, Trump a sugerat că taxele pe metale ar putea „crește încă mai mult” față de marjele discutate în prezent.

Pentru industria auto germană, riscurile sunt majore. Într-un scenariu pesimist, un nou val de tarife americane asupra automobilelor germane ar putea agrava o piață deja afectată de scăderea cererii în China și Europa, precum și de creșterea costurilor cu materiile prime. Producătorii germani, precum BMW și Volkswagen, ar putea fi forțați să reducă exporturile sau să mute o parte mai mare din producție în SUA pentru a evita taxele suplimentare.

Cum se vede războiul comercial pe piețele germane de capital: în derivă față de SUA, dar redresare față de Europa

Indicele MSCI Germany a suferit pierderi mari față de piața americană în ultimii ani, iar conform Bloomberg, „deprecierea capitalizării bursiere a companiilor germane față de SUA este un trend constant din 2015". Astfel, germanii sunt obișnuiți cu creșterea lentă, iar un aspect cheie al revenirii bursiere germane se clădește pe stabilitatea sectorului industrial, care ar fi cel mai afectat din blocul comunitar de războiul comercial. Conform analiștilor citați de Bloomberg, „efectul unui tarif generalizat de 10% asupra exporturilor europene nu ar avea un impact catastrofal asupra PIB-ului Germaniei, dar ar fi o lovitură majoră în contextul unei creșteri economice deja slabe".

În comparație cu alte state europene, însă, investitorii au început în ultimii ani să reintroducă Germania în portofolii, anticipând că prăbușirea economică deja s-a produs, iar potențialele pierderi sunt incluse în prețurile acțiunilor. Potrivit Financial Times, sectoarele industriale germane s-au ajustat mai rapid decât se anticipa la noile condiții comerciale, ceea ce a permis o stabilizare relativă a piețelor. Cu toate acestea, piețele rămân vulnerabile. Un punct esențial în această redresare ar fi tocmai rolul sectorului industrial german în context european. Deși companii precum Siemens, Volkswagen și BASF sunt afectate de tarifele americane și de scăderea cererii globale, ele rămân fundamentale pentru lanțurile de aprovizionare europene. Și spre deosebire de economiile mai mici din Europa Centrală și de Est, care depind într-o măsură mai mare de cererea externă, Germania are o capacitate mai mare de adaptare și reorientare a producției, ceea ce îi oferă un avantaj pe termen lung.

Totuși, conform analiștilor de la Citi Research, „impactul tarifelor americane asupra Germaniei va fi mult mai puternic decât asupra altor state europene, dar datorită stabilității financiare și a capacității de ajustare a companiilor germane, ne putem aștepta la o revenire mai rapidă comparativ cu restul Europei". Cu alte cuvinte, deși Germania se află în centrul conflictului comercial, poziția sa economică îi permite să reziste mai bine decât state precum Italia sau Spania, unde piețele de capital sunt mai fragile, iar creșterea economică depinde într-o măsură mai mare de sprijinul UE.

Provocările politice: AfD și instabilitatea guvernamentală nu ajută nicidecum situația critică a economiei

Dincolo de incertitudinile comerciale, Germania se confruntă și cu provocări politice interne. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat o creștere masivă în sondaje, devenind a doua cea mai populară formațiune politică din țară, în prezent. Creșterea sprijinului pentru AfD vine pe fondul nemulțumirilor economice și al retoricii anti-imigrație, atrăgând un electorat dezamăgit de coaliția de guvernare formată din social-democrați (SPD), verzi și liberali (FDP).

În ciuda faptului că majoritatea partidelor tradiționale au exclus colaborarea cu AfD, volatilitatea electorală face ca perspectivele politice să fie foarte incerte. Un raport Citi citat de Bloomberg avertizează că „dacă AfD ajunge să obțină acces la guvernare, fie prin susținerea indirectă a moțiunilor legislative, fie prin alianțe regionale, ar putea apărea un șoc major pe piețele financiare, care în prezent nu iau în calcul acest scenariu.”

Christian Schulz, economist la Citi, a subliniat, în acest context, că o potențială coaliție „mare” între centru-dreapta și centru-stânga ar putea fi preferată de investitori, dar nu ar garanta stabilitatea necesară: „Nici UE, nici regulile naționale nu lasă un spațiu fiscal semnificativ pentru stimularea economiei. Eliminarea frânei datoriilor ar fi doar o măsură de evitare a unei contractări economice severe.” Cu toate acestea, modificarea constituțională necesară pentru relaxarea frânei datoriilor ar presupune o majoritate de două treimi în ambele camere ale parlamentului, ceea ce pare dificil de realizat.

Germania se află astfel la o răscruce economică și politică, piețele financiare oscilând între pesimism și speranța unei reveniri. Pe de o parte, războiul comercial cu SUA adaugă incertitudine asupra viitorului industriei germane, în special pentru exporturile auto și metalurgice. Pe de altă parte, instabilitatea politică generată de ascensiunea AfD și dificultățile coaliției de guvernare dau apă la moară scenariilor pesimiste pentru investitori. Validând, practic, acest punct nevralgic în care se află cea mai puternică economie a Europei, Bloomberg Economics avertizează că „perspectivele economice ale Germaniei sunt puternic condiționate de factorii politici. Orice semnal de instabilitate prelungită sau măsuri protecționiste din partea SUA ar putea declanșa o reacție negativă pe piețele financiare și o scădere a încrederii în economia germană.”

Între timp Uniunea Europeană, încearcă să își definească o strategie de răspuns, de defensivă, practic, la măsurile protecționiste americane. Ursula von der Leyen a subliniat că „Uniunea Europeană va acționa pentru a-și proteja interesele economice” și că „nu vom permite ca industria europeană să fie pusă într-un dezavantaj competitiv prin măsuri unilaterale impuse de Washington.” Însă, așa cum subliniază analiștii de la Oxford Economics, „tarifele americane nu sunt singura problemă a economiei germane – stagnarea creșterii economice interne, scăderea cererii globale și tranziția către energie verde sunt provocări majore care vor necesita soluții pe termen lung.”

În acest context, viitorul Germaniei depinde nu doar de modul în care navighează războiul comercial cu SUA, ci și de capacitatea liderilor săi politici de a menține stabilitatea internă și de a lua decizii care să susțină însăși competitivitatea economică a țării, atât la nivelul exporturilor și relațiilor cu blocul comunitar și SUA, dar și efectiv în microeconomia internă.

UE și Germania decid cursul războiului comercial, în mare parte. Ce înseamnă practicile comerciale ofensive ale americanilor pentru Europa de Est și România

În mod evident, războiul comercial dintre SUA și Uniunea Europeană nu are cum să nu amplifice presiunile economice asupra întregului bloc comunitar, într-un moment în care creșterea economică este încă fragilă, iar instabilitatea politică forțată masiv de extremiștii de dreapta din mai multe state membre complică și mai mult perspectivele. După cum am detaliat mai sus, conform estimărilor Bloomberg, tarifele americane impuse asupra oțelului și aluminiului vor avea un efect disproporționat asupra economiilor puternic industrializate, în special Germania, care reprezintă un hub esențial pentru producția europeană. Oxford Economics avertizează că, în cazul în care SUA extinde taxele și asupra sectorului auto, creșterea economică a zonei euro ar putea fi redusă cu 0,4 puncte procentuale în 2025, ceea ce ar afecta direct competitivitatea Europei pe piețele internaționale.

Pentru statele central și est-europene, în schimb, impactul va fi și mai accentuat, având în vedere dependența acestora de exporturile industriale către Germania. Bloomberg notează că „Germania, ca principal exportator și hub industrial european, funcționează ca un motor economic pentru țările din jur, iar orice încetinire a industriei germane va avea un efect direct asupra statelor care furnizează componente și materii prime.” Ungaria, Polonia și Cehia, unde industria auto și producția de echipamente sunt strâns integrate în lanțurile de aprovizionare germane, se confruntă deja cu scăderi ale comenzilor din partea companiilor germane. În acest context, orice nouă perturbare a comerțului transatlantic ar putea accelera încetinirea economică a regiunii.

Pentru România, expunerea directă la acest conflict comercial este limitată, însă efectele indirecte nu pot fi ignorate, având în vedere că industria auto locală depinde de comenzile din Germania pentru o mare parte a producției sale. Noi am putea resimți scăderi ale exporturilor, care vor afecta atât producătorii precum Dacia și Ford, cât și întregul ecosistem de furnizori. Potrivit unei analize Termene.ro de la finele anului trecut care analiza datele INS pentru exporturile României, Germania s-a menținut ca principal partener comercial al țării, absorbind 21,3% din totalul exporturilor, echivalentul a aproximativ 19,8 miliarde de euro, care include componente auto și autovehicule.

Pe piețele financiare, creșterea incertitudinii și o posibilă reacție negativă a investitorilor ar putea duce la volatilitate pe cursul leu-euro și la o creștere a costurilor de finanțare pentru România. Într-un scenariu în care piețele europene devin din ce în ce mai mai vulnerabile, Citi avertizează că „monedele din economiile emergente, inclusiv leul, ar putea suferi presiuni de depreciere în cazul unei creșteri a aversiunii la risc din partea investitorilor.”

Ping-pong cu tarife comerciale din ce în ce mai mari între SUA și UE. Trump amenință cu blocarea importurilor de șampanie și vinuri franțuzești

Președintele american, Donald Trump, a anunțat joi, 13 martie, că va răspunde cu un tarif vamal de 200% asupra vinurilor, șampaniilor și altor băuturi alcoolice din Uniunea Europeană, în...

Războiul taxelor lovește un gigant auto european. BMW riscă să piardă un miliard de euro din profit

Producătorul german de mașini BMW AG a declarat că taxele vamale impuse de administrația americană, condusă de Donald Trump, ar putea afecta puternic profitul companiei. Întreprinderea...