Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a spus preşedintelui american Joe Biden că ia în considerare să lovească armata iraniană, şi nu infrastructuri petroliere sau nucleare ale Iranului, ca represalii la atacul cu rachete al Teheranului asupra Israelului, a scris luni, 14 octombrie, Washington Post, relatează AFP.
La 1 octombrie, Iranul a lansat circa 200 de rachete asupra Israelului, un atac prezentat ca răspuns la asasinarea la Teheran a liderului grupării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, imputată Israelului, şi a liderului mişcării libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, precum şi a unui general al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, într-o lovitură israeliană lângă Beirut.
Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a promis un atac "mortal, precis şi surprinzător" împotriva Iranului după cel de-al doilea atac de acest gen al Teheranului în mai puţin de şase luni.
Potrivit cotidianului american, premierul Netanyahu a vorbit miercuri la telefon cu preşedintele Biden, prima loc convorbire telefonică în peste şapte săptămâni, potrivit Washington Post, care citează două surse familiare cu această chestiune, între care una americană, care s-au exprimat sub rezerva anonimatului.
Cu această ocazie, Netanyahu a declarat că intenţionează să lovească infrastructură militară iraniană ca represalii la atacurile cu rachete iraniene, potrivit celor două surse menţionate.
Preşedintele american Joe Biden şi-a avertizat anterior aliatul împotriva oricărei încercări de a viza instalaţiile nucleare ale Iranului şi s-a opus oricărei lovituri asupra instalaţiilor petroliere iraniene.
La rândul său, Teheranul a avertizat că atacarea infrastructurii sale ar provoca un "răspuns şi mai puternic". Un general al Gardienilor Revoluţiei a avertizat că orice lovitură împotriva siturilor nucleare sau energetice ar echivala cu trecerea unei "linii roşii".
Lovitura israeliană, care va face parte "dintr-o serie de răspunsuri", urmează să aibă loc înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie din SUA şi va fi calibrată astfel încât să nu fie percepută ca o "ingerinţă politică" vis-a-vis de acestea, conform uneia dintre cele două surse citate de Washington Post.
Nici biroul premierului israelian, nici Casa Albă nu au dorit să facă declaraţii pe acest subiect, a mai spus cotidianul.
Potrivit oficialului american intervievat, Netanyahu a adoptat o "poziţie mai moderată" în timpul convorbirii telefonice decât înainte, ceea ce a jucat un rol în decizia lui Joe Biden de a livra Israelului un sistem puternic de apărare antirachetă.
Pentagonul a anunţat duminică desfăşurarea în Israel a unui sistem american de apărare antirachetă la mare altitudine THAAD, care va fi operat de militari americani, în urma atacurilor cu rachetă ale Iranului.