Cinci motive pentru care războiul din Ucraina este o lovitură dură pentru sistemul alimentar global. Penuria de alimente e urmată de neliniște socială și instabilitate politică

Programul Alimentar Mondial al ONU și-a luat anul trecut din Ucraina peste jumătate din proviziile pentru cei înfometați de pe tot globul. Când acest „coș de pâine al Europei” va fi eliminat din lanțurile de aprovizionare și rețelele de ajutor, lumea întreagă o va resimți.

Războiul dintre Rusia și Ucraina, ambele puteri producătoare de alimente, a făcut deja ca prețurile la cereale precum grâul să crească și guvernele europene se străduiesc să stabilizeze piețele, scrie Politico.

Europa poate rezista furtunii imediate. Fermierii se pregătesc pentru costuri și mai mari ale resurselor de bază, cum ar fi îngrășămintele și hrana pentru animale, dar este puțin probabil ca consumatorii să vadă rafturile de supermarketuri goale. Costurile vor crește, în special pentru bunuri cheie precum uleiul de floarea soarelui, dar economiile occidentale bogate își pot permite să diversifice.

Imaginea este mai alarmantă în țările în curs de dezvoltare. Țările în special din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, deja lovite de secetă, s-ar putea confrunta cu prețuri mult mai mari pentru alimente de bază, cum ar fi pâinea. Și dacă oamenii vor fi flămânzi sau nu își vor putea hrăni familiile, probabil că ar urma instabilitatea politică.

Creșterea prețurilor la alimente

Ucraina este un exportator major de mărfuri precum grâul, porumbul și uleiul de floarea soarelui, dar invazia Rusiei înseamnă că tot comerțul s-a oprit, deoarece navele nu pot părăsi porturile Mării Negre.

Acest lucru are deja un impact major, prețul cerealelor și al semințelor oleaginoase crescând la maxime record, deoarece comercianții își fac griji cât va dura această întrerupere. „În cel mai rău scenariu, nu va exista niciun export din această regiune timp de câțiva ani”, a spus Oleg Nivievskyi, profesor asistent la Școala de Economie din Kiev.

Deși politicienii au avut grijă să afirme că nu există lipsuri iminente de alimente în Europa, Ucraina este totuși al patrulea cel mai mare furnizor extern de hrană al UE, acționând ca un imens teren de legume. UE primește peste jumătate din importurile de porumb, aproximativ o cincime din importurile de grâu și aproape un sfert din importurile de ulei vegetal din Ucraina.

Aceste probleme de aprovizionare cu Ucraina și Rusia sunt o durere de cap pentru cei care produc sau cultivă alimente în UE, care deja simțeau mușcătura creșterii prețurilor la energie și a inflației legate de COVID. Odată cu creșterea prețurilor la produsele alimentare, va fi mai scump pentru procesatorii de alimente din UE să obțină materii prime, în timp ce fermierii europeni vor plăti și mai mult pentru îngrășăminte pentru a-și menține randamentele ridicate. Prețul îngrășămintelor - 30 la sută din importurile UE provin din Rusia - a crescut deja cu 142 la sută în comparație cu aceeași perioadă anul trecut.

Temeri legate de foamete

La rândul său, creșterea vertiginoasă a prețurilor cerealelor provoacă temeri mai ample că milioane de oameni dintre cei mai săraci din lume vor avea probleme să se hrănească.

În zona imediată de criză se află țări care depind extrem de mult de Ucraina și Rusia, precum Egipt, Tunisia, Algeria, Maroc, Liban și Turcia. Conform cercetărilor Gallup, 48% din importurile de grâu în Algeria provin din Ucraina. Aceste țări vor trebui să apeleze la alte țări exportatoare pentru a cumpăra cereale, împingând și mai mult prețurile globale.

Cele două țări aflate în război sunt exportatori majori de cereale, reprezentând 29% din exporturile globale de grâu, iar pâinea este un aliment de bază în multe dintre țările sărace. În ceea ce privește Rusia, nimeni nu știe dacă Moscova va dori să continue să exporte la fel de multe alimente ca înainte sau să restricționeze fluxurile, mai ales când propria populație înfometată se confruntă cu sancțiuni.

Dar nu doar țările dependente direct de Ucraina sau Rusia au motive de îngrijorare. Creșterea prețurilor la alimente la nivel global va afecta toate țările cele mai sărace și cele mai puțin sigure alimentar, de la Bangladesh și Madagascar până la Yemen. Prețurile cerealelor au crescut cu 50% în primele două săptămâni de conflict, potrivit lui Matin Qaim, profesor de economie agricolă la Universitatea din Bonn. El a explicat că, pe măsură ce comercianții încearcă să înlocuiască culturi precum grâul cu altele precum orezul sau orzul, prețurile globale ale mărfurilor cresc în general.

Tulburările politice urmează din cauza penuriei de alimente, iar mulți analiști au subliniat rolul penuriei de alimente ca factor în revoluțiile Primăverii arabe, din urmă cu un deceniu.

Când vine vorba de probleme politice, Qaim a spus: „Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte mare și a început deja”.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a avertizat că o criză alimentară prelungită ar putea „crește presiunea migrației asupra Europei”.

Creșterea protecționismului

Miniștrii G7 s-au adunat săptămâna trecută pentru a trimite un mesaj urgent cu privire la importanța de a nu impune bariere comerciale într-un moment de turbulențe severe ale pieței.

Dar nu toată lumea ascultă. Ungaria a impus controale suplimentare asupra exporturilor de cereale, susținând în același timp că această mișcare nu este o interdicție completă a exporturilor și a atras condamnări aspre din partea Comisiei Europene. Între timp, Turcia, Argentina și Serbia - plus Ucraina și Rusia - au impus, sau au amenințat că vor impune, interdicții de export.

Totul este conectat. „Dacă marii exportatori fac asta, atunci prețurile din restul lumii pe piețele internaționale cresc mult mai mult și asta dăunează țărilor dependente de importurile de alimente”, a explicat Qaim.

Oficialii americani sunt îngrijorați de faptul că China acumulează în mod strategic alimente pentru a avea o pârghie politică mai mare asupra țărilor africane dependente de importurile de alimente.

Între timp, Franța a profitat de criză pentru a susține că a avut dreptate să-și continue agenda de „suveranitate alimentară” de a consolida capacitatea Uniunii Europene de a se hrăni folosind resurse interne, în loc să se bazeze pe hrana pentru animale din Ucraina, soia braziliană și îngrășăminte rusești pe bază de azot. Ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a declarat săptămâna aceasta: „Toate intuițiile strategice franceze despre independența energetică și independența alimentară sunt validate de consecințele războiului”.

În textul unei declarații pe care liderii UE au scris-o la o întâlnire de la Versailles săptămâna trecută, aceștia s-au angajat să stimuleze producția proprie de proteine ​​vegetale a blocului - un punct slab al sistemului agricol puternic subvenționat al UE.

Vise verzi zdrobite

Războiul din Ucraina ar putea însemna eliminarea marilor ambiții ale Europei de a face ca agricultura neutră asupra climei și asupra mediului.

Mai puțin porumb din Ucraina înseamnă mai puțină hrană pentru animalele din Europa în acest an și prețuri mai mari pentru hrana animalelor pentru fermierii europeni, care se luptă deja să-și facă rost de bani. O mare parte din acest furaj ucrainean vine în mod tradițional prin porturile Mării Negre, care sunt acum blocate.

Temerile cu privire la deficitul de furaje care se profilează au alimentat apelurile pentru amânarea sau chiar regândirea completă a planurilor de sustenabilitate ale UE pentru sectorul agricol. Comisia Europeană ia în considerare o propunere a majorității miniștrilor agriculturii din UE de a renunța temporar la cerința de a lăsa o bucată de teren agricol din producție pentru a contribui la creșterea protecției naturii și de a o folosi pentru a crește hrana animalelor.

Uleiul de floarea-soarelui, prima lovitură pentru restaurante

UE importă jumătate din producția de ulei de floarea-soarelui a Ucrainei, care se găsește în orice, de la alimente coapte, conserve și semipreparate, până la tartinabile, sosuri și supe. De asemenea, este utilizat pe scară largă în produsele de cofetărie și este un ingredient greu de înlocuit în alimentele pentru bebeluși.

„Va cauza, evident, întreruperi în aprovizionare, deoarece suntem dependenți de livrările mai degrabă regulate de ulei din semințe de floarea-soarelui ucrainene către Europa”, a declarat Nathalie Lecocq, director general al FEDIOL, asociația-umbrelă pentru rafinării de ulei vegetal din UE care aprovizionează industria alimentară. „În acest moment, suntem foarte îngrijorați de disponibilitate.”

Rubén Moreno, șeful grupului spaniol al industriei de cofetărie Produlce, a declarat că stocurile lor riscă să se epuizeze în două-trei săptămâni și a avertizat că „relevanța extremă” a Ucrainei ca furnizor global de ulei de floarea-soarelui înseamnă că repercusiunile se vor extinde mult dincolo de sectorul spaniol al dulciurilor și al panificației.

„Ne aflăm într-o situație în care întreaga industrie alimentară europeană și globală se luptă pentru rezervele de ulei de floarea-soarelui care au rămas”, a spus el.

Industriile restaurantelor și a serviciilor alimentare sunt, de asemenea, în prima linie aici, deoarece se bazează pe uleiul de floarea-soarelui pentru a găti și prăji mesele. Arnaud Dufour, șeful Serving Europe, care reprezintă lanțuri de fast-food precum McDonald's, Starbucks și Burger King, a declarat că uleiul de floarea-soarelui va fi locul unde majoritatea restaurantelor vor simți prima lovitură, iar carnea de pasăre ar putea urma, din cauza creșterii prețurilor la hrana pentru animale.

Pe măsură ce industria se străduiește să găsească alternative pentru a păstra rafturile supermarketurilor aprovizionate, costurile de reformulare a produselor și de adaptare a etichetelor ingredientelor vor fi probabil transferate consumatorilor. Dar, în condițiile în care inflația alimentară record strânge deja bugetele gospodăriilor, grupurile de apărare a consumatorilor îi avertizează și pe comercianții cu amănuntul să nu alimenteze temerile de lipsă și să crească artificial prețurile.

„Credem că nu există niciun motiv pentru a crește prețul uleiului deja pe rafturi, dat fiind că a fost cumpărat la un preț stabil”, a spus Ileana Izverniceanu de la lobby-ul consumatorilor spaniol OCU. „Războiul din Ucraina nu trebuie să fie o scuză pentru a crește prețurile” sau pentru a stârni temerile legate de penurie, a adăugat ea.

Ucraina anunță că a cheltuit 4 miliarde de dolari pe armament, pe fondul întârzierii ajutorului aliaților. „Consecinţe negative pentru buget” FOTO

Ministrul de finanţe ucrainean, Serghei Marcenko, a anunțat că Ucraina a cheltuit 4 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament, în încercarea de a compensa deficitul de arme şi...

Numărul ucrainenilor, civili și militari, dați dispăruți de la începutul invaziei ruse și până acum. ”Cifră ar putea fi mult mai mare”

Aproape 37.000 de civili şi militari sunt dați dispăruţi după declanşarea invaziei ruse au anunţat marţi, 16 aprilie, autoritățile ucrainene, care susțin că acest număr este incomplet,...