Referendumurile organizate în Ucraina arată ”disperarea strategică” a lui Putin. Slăbiciunile militare ale Rusiei

Hari Bucur Marcu, expert în securitate, apărare și alianțe militare, consideră că ”referendumurile” organizate de Rusia în regiunile ocupate din Ucraina sunt o dovadă a ”disperării strategice” generate de eșecurile de pe front.

Într-o analiză postată pe Facebook, expertul în securitate subliniază că intenția președintelui Vladimir Putin de a ocupa Donbasul a fost evidentă încă de la începutul invaziei.

”Din 24 februarie încoace, din acțiunile militare ale invaziei neprovocate, nejustificate și ilegale a Federației Ruse asupra Ucrainei, cu una dintre direcțiile de ofensivă în Donbas, rezulta cu deplină evidență că intenția Moscovei era să dobândească controlul prin ocupație militară a celor două oblast-uri de acolo, din Donbas (Luhansk și Donețk).

Rusia ar fi creat astfel condițiile ca cele două regiuni/oblast să fie separate de Ucraina în interiorul delimitărilor administrativ-teritoriale existente, chiar dacă mișcările separatiste, de tipul războiului civil, au avut loc doar pe o parte din acele teritorii din administrația Ucrainei.

Vorbim deci despre teritorii mult mai largi decât cele pe care le controlau separatiștii în februarie 2022, când Federația Rusă le-a recunoscut „independența”.

Mai rezulta din „operația militară specială” a Rusiei că aceste teritorii pe care separatiștii nu au fost capabili să le ocupe militar sau să le controleze măcar, fără intervenția ilegală și în esență criminală a Moscovei urmau să constituie acea zonă-tampon de care Kremlinul se interesează strategic de foarte mult timp și pe care o vede ca pe o garanție că Occidentul democratic și NATO, ca expresia militară a democrației occidentale, nu vor avea graniță comună cu oligarhica Federație Rusă”, a scris Hari Bucur Marcu.

Expertul în securitate subliniază însă că Putin nu a reușit să-și atingă obiectivul în șapte luni de război și, mai mult, a pierdut și o parte din teritoriile cucerite prin luptă de armata sa, în urma contraofensivei ucrainene.

Eșecul de pe front a generat o ”disperare strategică”. În lipsa unor victorii clare, Kremlinul apelează la amenințările cu folosirea armelor nucleare, mai subliniază Hari Bucur Marcu.

”Argumentul nuclear de acest tip este de fapt o recunoaștere a slăbiciunii militare a Federației Ruse, care nu este în stare să susțină cu mijloace non-nucleare o „operație militară specială” pe care ea a planificat-o, ea a pregătit-o, ea a finanțat-o, a populat-o cu efective cât i-a ieșit din calculele care au stat la baza deciziei de invazie, a susținut-o pe parcursul a mai bine de o jumătate de an și tot ea a decis să o ducă în continuare, chiar și după ce a fost evident că nu are capacitatea militară de a o desfășura până la capăt.

Ce poate fi mai penibil decât asta, din perspectivă strategică?”, a conchis expertul în securitate.

Ucraina anunță că a cheltuit 4 miliarde de dolari pe armament, pe fondul întârzierii ajutorului aliaților. „Consecinţe negative pentru buget” FOTO

Ministrul de finanţe ucrainean, Serghei Marcenko, a anunțat că Ucraina a cheltuit 4 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament, în încercarea de a compensa deficitul de arme şi...

Numărul ucrainenilor, civili și militari, dați dispăruți de la începutul invaziei ruse și până acum. ”Cifră ar putea fi mult mai mare”

Aproape 37.000 de civili şi militari sunt dați dispăruţi după declanşarea invaziei ruse au anunţat marţi, 16 aprilie, autoritățile ucrainene, care susțin că acest număr este incomplet,...