"Polar Express": cum se adaptează companiile de zbor la închiderea spațiului aerian rusesc

Închiderea spațiului aerian rusesc unor transportatori internaționali, inclusiv mulți din Europa, a forțat companiile aeriene să caute rute alternative. Pentru unele zboruri, cum ar fi cele care leagă Europa și Asia de Sud-Est, acest lucru este deosebit de problematic, pentru că Rusia, cea mai mare țară din lume, se află direct între ele.

Problema este cel mai bine ilustrată de zborul Finnair de la Helsinki la Tokyo. Înainte de invazia Ucrainei, avioanele de la transportatorul național al Finlandei decolau și virau rapid în spațiul aerian al Rusiei vecine, traversând-o pentru aproape 5.000 de kilometri. Intrau apoi în China lângă granița sa de nord cu Mongolia, zburau în spațiul său aerian, înainte de a intra din nou în Rusia, la nord de Vladivostok.

În cele din urmă, traversau Marea Japoniei și se duceau spre sud, spre Aeroportul Narita. Călătoria dura în medie mai puțin de nouă ore. Ultimul astfel de zbor a plecat pe 26 februarie. A doua zi, Rusia a interzis Finlandei să-i folosească spațiul aerian, ducând la anularea temporară a majorității destinațiilor asiatice ale Finnair, inclusiv Coreea de Sud, Singapore și Thailanda.

Până în acel moment, însă, planificatorii de rute ai companiei aeriene erau de mult la lucru pentru a găsi o soluție. „Am făcut primul calcul preliminar cu aproximativ două săptămâni înainte de închiderea efectivă a spațiului aerian”, spune Riku Kohvakka, manager de planificare a zborurilor la Finnair, potrivit CNN.

Soluția era zborul deasupra Polului Nord. În loc să traverseze sud-estul Rusiei, avioanele aveau să plece din Helsinki și să meargă direct spre nord, îndreptându-se spre arhipelagul norvegian Svalbard, înainte de a trece peste pol și Alaska. Apoi s-ar îndrepta spre Japonia zburând deasupra Pacificului, ocolind cu grijă spațiul aerian rusesc. Nu este la fel de simplu ca înainte: călătoria durează acum peste 13 ore, acoperă aproximativ 13.000 de kilometri și se folosește cu 40 la sută mai mult combustibil.

Siguranța, pe primul loc

Finnair a început să zboare pe ruta polară către Japonia pe 9 martie. Cum reproiectează complet o companie aeriană unul dintre cele mai lungi zboruri ale sale în puțin peste o săptămână?

„Toate companiile aeriene majore au propriul sistem computerizat de planificare a zborurilor, pe care îl folosesc pentru a planifica rutele și a le schimba”, explică Kohvakka. În software, spațiul aerian al anumitor țări poate fi tăiat și punctele de referință pot fi introduse manual pentru a ajuta la calcularea rutelor alternative.

Următorul pas era un nou plan de zbor operațional, care spune echipajului care este ruta planificată, de cât combustibil are nevoie, cât poate cântări avionul și așa mai departe.

„Din experiență, știam că avem două posibilități: una prin nord și alta prin sud”, spune Kohvakka.

Pe lângă ruta polară, Finnair poate ajunge și în Japonia zburând la sud de Rusia - peste Țările Baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan către China, Coreea și apoi în Japonia. Este mai lung, dar dacă condițiile vântului sunt deosebit de favorabile, poate fi folosit, rezultând un timp de zbor similar.

Apoi, datele despre consumul de combustibil, împreună cu taxele de navigație, sunt folosite pentru a estima costul zborului.

„După aceea, trebuie să verificăm peste ce fel de teren zburăm. De exemplu, pentru a vedea dacă elevația în orice punct al traseului necesită o planificare specială, în cazul în care pierdem un motor sau presurizare - ceva ce este întotdeauna luat în considerare în pregătirea unui zbor”, spune Kohvakka.

Traseul Războiului Rece

Companiile aeriene se ocupă în mod obișnuit de închiderea spațiului aerian, de exemplu în timpul lansărilor de nave spațiale și al exercițiilor militare, iar conflictele anterioare au redus sau oprit zborul deasupra Afganistanului, Siria și Pakistanului. O închidere de această amploare, însă, nu a avut loc din vremea Războiului Rece.

Deoarece drepturile de survol sunt negociate între națiuni, mai degrabă decât între companiile aeriene individuale, Rusia și Finlanda au obținut un acord abia în 1994, la doi ani după dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Anterior, Finnair, la fel ca majoritatea celorlalte companii aeriene europene, nu a survolat deloc Uniunea Sovietică. Când a început operațiunile către Tokyo în 1983, a zburat, de asemenea, peste Polul Nord și Alaska.

„Deci, această rută nu este complet nouă pentru noi”, spune Kohvakka. Finnair a fost prima companie aeriană care a zburat pe ruta non-stop, folosind avioane DC-10, în timp ce majoritatea celorlalți aveau la acea vreme o oprire de realimentare în Anchorage. Noua rută crește consumul de combustibil cu 20 de tone, făcând zborurile dificile din punct de vedere ecologic și financiar. Din acest motiv, Finnair acordă prioritate mărfurilor, unde cererea este mai mare, și limitează capacitatea de pasageri la doar 50 de locuri (Airbus-urile A350-900 utilizate pe aceste zboruri ar putea transporta până la 330 de persoane).

Japan Airlines este până acum singura altă companie aeriană care folosește ruta polară pentru zborurile sale între Europa și Japonia. Serviciul de la Londra la Tokyo zboară acum peste Alaska, Canada, Groenlanda și Islanda, ceea ce a mărit timpul mediu de zbor de la puțin peste 12 ore la aproximativ 14 ore și 30 de minute, potrivit Flightradar24.

Aurora boreală

Un timp suplimentar de patru ore de zbor are, de asemenea, un impact asupra pasagerilor și echipajului, crescând și mai mult costurile.

„De obicei, zburăm în Japonia cu un echipaj de trei piloți”, explică Aleksi Kuosmanen, pilot adjunct al flotei Finnair, care este și căpitan pe noile zboruri. "Acum îl operăm cu patru piloți. Avem un pat special pentru echipajul de zbor unde putem dormi și ne odihnim și am crescut și numărul de mese".

Mulți pasageri au fost însă încântați de noua rută, potrivit lui Kuosmanen.

„Aș spune că oamenii au fost entuziaști”, a spus el. „Mulți întrebau la ce oră vom trece peste pol și dacă se aștepta aurora boreală”.

Există, de asemenea, un avantaj de a avea o capacitate de 300 de locuri limitată la doar 50 de pasageri: „M-am plimbat prin cabină la un moment dat în timpul nopții și... să zicem că aveau spațiu”.

Finnair oferă, de asemenea, autocolante și „diplome” care certifică pasagerilor că au zburat peste Polul Nord.

Din punct de vedere tehnic, ruta polară nu prezintă niciun risc suplimentar de siguranță.

„Vremea rece este probabil primul lucru care ne vine în minte și este adevărat că există regiuni cu mase de aer rece la mare altitudine, dar oricum suntem destul de obișnuiți cu asta atunci când zburăm pe rutele nordice către Tokyo, în spațiul aerian rusesc,” spune Kuosmanen.

O problemă ar putea fi că temperatura combustibilului devine prea scăzută, dar A350 este deosebit de rezistent la aerul rece, spune Kuosmanen, ceea ce îl face ideal pentru rută.

În general, din punct de vedere al pilotului, traseul polar face lucrurile mai interesante, dar nu modifică fundamental munca. „Zona polară este probabil locul unde fiecare pilot care zboară pe distanțe lungi vrea să opereze”, spune Kuosmanen. „Dar odată ce cineva este bine pregătit și bine informat, este doar o altă zi la birou”.

Vreme ciudată în Europa: Finlanda s-a „albit” și Grecia a devenit portocalie FOTO/VIDEO

În vreme ce unele părţi ale Greciei au devenit portocalii, marţi, 23 aprilie, din cauza prafului saharian, Finlanda s-a confruntat cu o săptămână de aprilie neobişnuit de... albă....

Rusia anunță o creștere economică peste așteptări, în timp ce un raport din SUA prevestește ”destrămarea” finanțelor în viitorul apropiat

Deși se așteaptă la o scădere a valorii rublei și la reducerea excedentului de cont curent, Ministerul rus al Economiei se așteaptă la o creștere economică de 2,8%, cu 0,5% peste prognoza...