Liderul european care îl cunoaște cel mai bine pe Putin: ,,Deodată, a început să se comporte foarte, foarte hotărât"

Puțini lideri mondiali îl cunosc pe Vladimir Putin mai bine decât președintele finlandez Sauli Niinistö. Într-un interviu pentru publicația germană Der Spiegel, acesta explică faptul că rușii sunt dispuși să plătească un preț mare pentru lucrurile care sunt importante pentru ei.

Domnule președinte, l-ați întâlnit pentru prima dată pe Vladimir Putin în persoană acum aproape 10 ani. Ce impresie ați avut despre el?

A fost în iunie 2012, la Forumul Economic din Sankt Petersburg. Putin a găzduit o cină, iar după aceea, am mers cu mașina în Karelia, într-un sat cu căsuțe de vară, și am jucat hochei pe gheață. La un moment dat, m-a întrebat: De ce Finlanda este atât de entuziasmată să devină membră NATO?

Care a fost răspunsul dumneavoastră?

Că guvernul nostru de la acea vreme, deși nu a exclus aderarea la NATO în platformele sale electorale, nu a inițiat pregătirile pentru aderare în timpul mandatului său. I-am spus că Finlanda dorește să aprofundeze relațiile cu vecinii săi din Suedia și Norvegia, precum și cu Statele Unite și țările Uniunii Europene și să-și consolideze parteneriatul cu NATO și că sunt un susținător al întăririi apărării europene. M-a întrebat de ce. Am spus pentru că fiecare națiune independentă se străduiește să-și maximizeze securitatea. Acesta a fost sfârșitul discuției.

Omul pe care l-ați întâlnit atunci poate fi comparat cu Putin de astăzi?

Nu aș spune că am observat vreo schimbare majoră. Un singur lucru, poate: pare mai hotărât. Și anul trecut a fost o evoluție foarte interesantă. […] Îmi amintesc foarte bine de primăvara trecută, când mai multe trupe rusești erau deja concentrate lângă granița cu Ucraina. În aprilie, am avut o conversație telefonică cu Putin și mi-a spus că este doar un exercițiu militar și că trupele se vor retrage în 10 zile. Cu puțin timp înainte, el vorbise cu președintele american Joe Biden și mi s-a părut că există o legătură între apelul telefonic și anunțul retragerii. Și trupele chiar s-au retras.

Când ați simțit pentru prima dată semnele escaladării care urma?

În iunie, Biden și Putin s-au întâlnit pentru un summit la Geneva pentru a discuta despre controlul armelor, după care semnalele venite din ambele părți au fost pozitive. Era pe vremea când Biden călătorea prin Europa. A devenit clar pentru noi și pentru alte țări europene că administrația Biden nu mai vede Rusia ca principalul său adversar global, ci mai degrabă China. În același timp, am vorbit în diferite formate despre securitatea pe continent, în țările NATO și, de asemenea, în UE. În august, l-am întrebat pe Putin ce părere are despre această dezbatere de securitate. El nu a răspuns. Apoi, la mijlocul lunii octombrie, am auzit primele semnale de avertizare de la Washington și Moscova că ar putea fi probleme.

L-ați întrebat pe Putin despre asta?

La sfârșitul lunii octombrie, am fost oaspete la Kremlin și l-am întrebat dacă sunt dificultăți în negocierile cu SUA.

Asta s-a întâmplat cu o zi înainte ca Washington Post să raporteze despre noile desfășurări de trupe în apropierea graniței cu Ucraina.

Da, dar nu eram pe deplin conștient de asta la momentul respectiv. Putin a răspuns la întrebarea mea spunând: Nu, totul este în regulă. La scurt timp după, șeful CIA, William Burns, a zburat la Moscova și știam cu toții că ceva nu este în regulă. M-ați întrebat dacă Putin s-a schimbat. Nu văd o schimbare în el însuși ca lider. Dar văd o schimbare în comportamentul lui. Brusc, a început să se comporte într-un mod foarte, foarte hotărât. Cred că a văzut o oportunitate și a vrut să folosească momentul pentru a lua tot ce avea deja în minte de ani de zile. Uneori, cred că trebuie să-l citești chiar și atunci când nu răspunde.

Cum explicați schimbarea drastică a comportamentului lui Putin între vara și toamna anului trecut?

Este greu de definit. Cu siguranță nu a existat un incident anume care să fi schimbat total imaginea din punct de vedere rus. Dar am vorbit pe larg în Europa, anul trecut, despre securitatea pe continent și poate că Moscova a simțit că nu este implicată sau ar fi vrut să fie stăpânul acelui joc.

La mijlocul lunii decembrie, Putin a prezentat occidentului o listă de cereri, inclusiv ca NATO să se retragă practic la granițele sale din 1997, să se angajeze să înceteze expansiunea spre est și să pună capăt activităților militare atât în ​​Ucraina, cât și în Europa de Est. Dar Moscova trebuie să știe că nici NATO, nici Europa, nici SUA nu și-ar lua astfel de angajamente. Putin este serios în privința acestor cerințe?

Eu însumi am fost surprins când le-am văzut (n.r. cererile) pentru prima dată. Trebuia să fie clar chiar și celor care au emis cererile că acestea erau aproape imposibil de îndeplinit. Am vorbit cu Putin la telefon pe 14 decembrie, iar părțile discuției noastre despre cererile sale au fost foarte formale. Chiar am crezut că citea de pe o foaie de hârtie. El a vrut doar să repete cererile – nimic altceva.

Ce credeți că vizează Moscova?

Îmi este complet imposibil să ghicesc ce vrea Putin. În decembrie, am scris următoarele în jurnalul meu: La început, am crezut că Ucraina este doar momeala pentru Kremlin, iar captura sunt cererile generale față de SUA și NATO. Dar poate, până la urmă, și Rusia vrea să înghită momeala. Acum cred că poate avea mai mult de-a face cu Ucraina. Cred că implementarea acordului de la Minsk este o problemă-cheie pentru Rusia. Vedem acum că președintele (francez) Macron este foarte activ în procesul Normandia și caută soluții.

Rusia a negociat acordul de la Minsk în 2015 împreună cu Germania, Franța și Ucraina - într-o perioadă de slăbiciune a Ucrainei. Mulți ucraineni consideră că tratatul, care nu a fost niciodată implementat pe deplin, este o victorie a lui Putin. De ce v-ați schimbat evaluarea în ceea ce privește prioritățile Rusiei?

Pe 21 ianuarie, am vorbit cu Putin la telefon mai bine de o oră. El a menționat acordul de la Minsk. Nu am spus nimic despre asta. Dar comunicatul de presă al Kremlinului despre apelul telefonic a afirmat că ambii președinți au subliniat importanța acordului. A fost în regulă pentru mine pentru că am subliniat asta de șapte ani. Dar comunicatul de presă al Ministerului de Externe al Rusiei despre apelul nostru a menționat doar partea de la Minsk a discuției noastre și nimic altceva. Asta m-a pus pe gânduri.

Credeți că îi este clar lui Putin cât de mare va fi prețul și cât de dure vor fi sancțiunile dacă trupele ruse invadează Ucraina? Ca să nu mai vorbim de faptul că Occidentul poate fi și mai unit în cazul unei invazii?

Desigur, nu știu ce crede Putin. Dar Rusia este dispusă să plătească prețuri mari pentru ceea ce consideră a fi important. Sancțiunile vor avea cu siguranță un impact major asupra economiei ruse, în special pe termen lung.

În UE, aveți reputația de a fi liderul care îl cunoaște și îl înțelege cel mai bine pe Putin.

Nu sunt sigur cât de bine îl înțeleg. Dar încerc. Așa cum încercăm cu toții.

Finlanda are o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia. Înseamnă acest fapt că vedeți criza actuală altfel decât o vede restul Europei?

Am fost dezamăgit și surprins de Bruxelles după ce lista de cereri de la Moscova a fost pe masă. Dacă ai o uniune și apoi cineva vine din exterior și face cereri care pot fi îndreptate către SUA, dar care privesc unele țări din interiorul uniunii, atunci ar trebui să existe o reacție din coloana vertebrală. Dacă cineva trece prin proprietatea ta, ai reacționa și tu. Dar îmi lipsește acest reflex. Nici măcar nu am văzut acest gen de reacție în decembrie din partea Parlamentului European, care de obicei reacționează la tot ce se întâmplă negativ în lume. Mi s-a părut jenant. Această dezamăgire se află mai adânc în mintea și inima mea decât aș putea exprima.

Finlanda tocmai a decis să comande 64 de avioane de luptă F-35 noi, extrem de moderne, pentru 9 miliarde de dolari. Asta face să pară că vă simțiți amenințați de Rusia.

Întotdeauna am subliniat: Cel mai important lucru este că suntem capabili din punct de vedere militar să arătăm: Dacă cineva vrea să vină la noi neinvitat, va fi foarte scump. Și, de asemenea, dacă are loc ceva cu adevărat crucial, vei fi un partener profitabil dacă ești puternic. În Finlanda, avem aproape 300.000 de rezerviști pregătiți pe care îi putem mobiliza. Nu cred că Germania are atât de mulți. Finlanda are una dintre cele mai puternice artilerii din Europa.

În dezbaterea despre relația Rusiei cu Ucraina, termenul de „finlandizare” a reapărut recent. Deși Uniunea Sovietică nu a permis Finlandei să se alăture alianței occidentale după al Doilea Război Mondial, oficiali de la Moscova cer acum ca Ucraina să devină oficial neutră. Cum reacționați la această analogie istorică?

Nu înțeleg de ce oamenii ar amesteca asta cu situația din Ucraina. În Finlanda, „Finlandizarea” este percepută foarte negativ. Amintește de anii 1970, când mulți politicieni finlandezi credeau că te îmbunătățești, fiind foarte politicos și înțelegător cu Uniunea Sovietică – poate chiar mai mult decât și-a dorit Uniunea Sovietică. A prezenta cuiva un astfel de model este o idee total falsă.

Vrea Rusia să excludă o aderare a Finlandei la NATO?

Cred că situația este aceeași ca în 2016. La acea vreme, Putin a spus, ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist finlandez: Când ne uităm acum peste graniță, vedem un finlandez de cealaltă parte. Dacă Finlanda se alătură NATO, vom vedea un inamic. A fost foarte clar.

Rusia își concentreză atacurile hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi. Preşedinta Comisiei Europene: „A încercat să ne destabilizeze”

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene a declarat vineri, 19 aprilie, că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, pentru a...

Ucraina anunță că a cheltuit 4 miliarde de dolari pe armament, pe fondul întârzierii ajutorului aliaților. „Consecinţe negative pentru buget” FOTO

Ministrul de finanţe ucrainean, Serghei Marcenko, a anunțat că Ucraina a cheltuit 4 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament, în încercarea de a compensa deficitul de arme şi...