Luptele din spatele ușilor închise: cine se opune planului SUA de a confisca rezerve valutare rusești de 260 de miliarde de dolari

La ultima întâlnire G20, problema care a captat atenția tuturor a fost soarta activelor rusești înghețate în urma sancțiunilor occidentale, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Miza este imensă.

O mână de state, în frunte cu SUA, au militat pentru confiscarea activelor, estimate la o valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, în timp ce alți actori puternici s-au opus.

Această dispută nu este nouă, ea conturându-se imediat după primele sancțiuni de după invazia din 2022. Susținătorii confiscării arată spre nevoia imensă de bani a Ucrainei, în timp ce detractorii măsurii se tem de efectele pe termen lung ale precedentului pe care o astfel de încălcare a „imunității” rezervelor în valută ale unui stat suveran le-ar putea avea.

Statele Unite pledează pentru confiscarea și transferul rezervelor bancare rusești către Ucraina, în timp ce liderii Uniunii Europene au un ton mai precaut, susținând protejarea veniturilor generate de activele înghețate, care ar putea atinge între 15 și 20 de miliarde de euro până în 2027, conform Reuters.

După mobilizarea fără precedent a statelor vestice cu scopul de a lovi economia Rusiei, aproximativ 260 miliarde de euro se au fost blocate în state vestice, dintre care aproape trei sferturi sunt în Belgia, arată Financial Times. Cu toate acestea, de atunci, activele rusești au rămas inerte în instituțiile financiare occidentale, cum ar fi Euroclear, o companie financiară belgiană, specializată în compensarea și decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare, așteptând o decizie care să le determine soarta. Între timp, conform estimărilor interne, compania a înregistrat deja profituri extraordinare de peste 5 miliarde de euro, după taxe, reinvestind sumele care nu pot fi plătite către Rusia din cauza sancțiunilor impuse, raportează sursa citată.

Pentru guvernul ucrainean, argumentul pentru confiscarea activelor pare clar și bine fundamentat în dreptul internațional. Kievul deja a confiscat echivalentul a aproximativ 366 de milioane de euro în active rusești de stat aparținând Sberbank și corporației rusești de dezvoltare statală VEB.RF, folosind argumente legale precum contramăsurile și autoapărarea, comunica presa locală.

Vice-ministrul Justiției, Irina Mudra, susține că o confiscare a activelor băncii centrale nu ar fi o modalitate de a pedepsi Rusia, ci mai degrabă ar obliga Moscova să-și respecte obligațiile de a acorda reparații de război, conform Financial Times. La mijlocul lui martie, Mudra și ministrul Justiției, Denis Maliuska, au mers în Statele Unite pentru a-i convinge pe congresmeni să susțină o lege care ar permite confiscarea activelor rusești, diferențiind această confiscare de reparațiile de război, conform The Associated Press. La final de aprilie, legea a trecut, ca parte a pachetului de ajutor financiar pentru Ucraina, conform agenției de presă.

Statele Unite, care au pe teritoriul lor în jur de cinci miliarde de euro în active rusești, sunt susținute de Canada și o parte a decidenților britanici, în frunte cu secretarul de la Externe, David Cameron. Cu toate acestea, alte guverne, inclusiv cele din cadrul G7, sunt precaute – nu vor să poată fi acuzate de încălcări ale dreptului internațional, așa cum ele, la rândul lor, o acuză pe Rusia. Chiar oficialii Ucrainei de la Justiție recunoșteau că provocarea dificilă nu este să convingă Washingtonul să susțină măsura confiscării, ci Bruxellesul.

Guvernatorii băncilor centrale din statele G7 sunt unii dintre cei care pun cel mai puternic sub semnul întrebării o măsură atât de radicală, fiind conștienți de importanța rezervelor în valută străină pentru stabilitatea unei economii, se arată în articolul FT. Fosta șefă a Fondului Monetar Internațional și actuala președintă a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, sublinia că este un salt mare de la punerea activelor sub sechestru la folosirea lor, mișcare care ar putea reprezenta o încălcare a legilor internaționale, conform sursei citate.

Totuși, în urma unor propuneri care ar putea fi adoptate la nivelul Uniunii în viitorul apropiat, o mare parte din câștigurile realizate de Euroclear de la jumătatea lunii februarie și de acum în viitor ar urma să fie folosită pentru a cumpăra arme destinate Ucrainei, conform Financial Times. Planul, care are nevoie de consens politic în Consiliul Uniunii Europene, unde se întâlnesc miniștri de resort din statele membre, ar putea aduce în jur de trei miliarde de euro pe an, scrie sursa citată.

Costuri și critici

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, răspundea, pe 27 aprilie, zvonurilor venite dinspre vest. Oficialul rus spunea că Moscova va răspunde cu aceeași monedă, dacă SUA începe confiscarea bunurilor, dar a recunoscut că nu există atâtea bunuri deținute de americani în Rusia astfel încât răspunsul să poată fi simetric, relatează Reuters. Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat anterior că Moscova își va apăra interesele legitime în cazul în care activele sale vor fi confiscate, dar nu a dezvăluit strategia și tacticile, informează agenția de presă.

Miniștrii de Finanțe Mohammed al-Jadaan din Arabia Saudită și Sri Mulyani Indrawati din Indonezia s-au arătat printre cei îngrijorați de o eventuală confiscare. Întrebările lor către omologii occidentali ating punctul sensibil al unui dezbateri tensionate privind implicațiile pe termen lung ale mobilizării a sute de miliarde de euro din activele înghețate ale băncii centrale ruse pentru a ajuta la finanțarea Ucrainei, raportează Financial Times. Summitul liderilor G7 din Italia, programat pentru luna iunie, apare ca momentul definitoriu pentru avansarea acestor discuții. „Am imobilizat activele împreună; ne-am dori să le mobilizăm împreună de asemenea”, spune Daleep Singh, consilierul de securitate națională adjunct al Casei Albe pentru economie internațională, conform ziarului britanic.

„G7 trebuie să continue să ofere un sprijin economic, politic și militar puternic Ucrainei, permițându-i să se apere. Acest lucru aduce beneficii poporului ucrainean și este crucial pentru securitatea pe termen lung a țărilor G7. Dar confiscarea a 300 de miliarde de dolari din activele statului rus, care sunt sancționate, pentru a ajuta la plata acestui sprijin, este o chestiune mai complexă. Nu este sigur că beneficiile pentru G7 vor depăși costurile pe care le va suporta. Finanțarea sprijinului pentru Ucraina prin cheltuielile publice ordinare, cel puțin pentru moment, probabil că este opțiunea mai bună”, argumentează Creon Butler, director al programului global de economie și finanțe al grupului britanic de experți Chatham House.

Sprijinul bilateral total acordat Ucrainei ajungea la aproximativ 278 de miliarde de dolari în ianuarie 2024, înaintea celui mai recent pachet de ajutor al SUA, însă costul total al reconstrucției Ucrainei post-război a fost estimat la aproape 500 de miliarde de dolari, conform lui Butler.

Giancarlo Giorgetti, ministrul de Finanțe al Italiei, care deține președinția G7 în acest an, a exprimat încă din februarie la Sao Paolo că ar fi „dificil și complicat” să găsească un fundament legal pentru confiscarea activelor statului rus, conform Bloomberg. Omologul său francez, Bruno Le Maire, a fost și mai ferm, argumentând că pur și simplu nu există un fundament legal în acest sens.

„Sistemul nostru legal internațional nu dispune de o forță de poliție... acesta se bazează în mod fundamental pe respectarea dreptului internațional”, a afirmat Philippa Webb de la King’s College London, autoarea unui studiu privind legalitatea confiscării activelor Rusiei, comandat de Parlamentul European. „Riscul este că, dacă începem să ignorăm aceste principii, ele ar putea fi folosite împotriva noastră de către alte state, stabilind un precedent cu consecințe neintenționate în viitor”, a spus Webb, conform Financial Times.

Unii oficiali europeni se tem că o astfel de acțiune ar putea declanșa o avalanșă de cereri de reparații legate de dispute vechi de decenii, cum ar fi cele împotriva Germaniei după cele două războaie mondiale, precum și cereri ale fostelor colonii pentru compensații de la fostele puteri imperiale. China, care s-a opus încă de la început planurilor occidentale de a impune „sancțiuni unilaterale” Moscovei, este îngrijorată de credibilitatea sistemului financiar internațional în cazul în care activele înghețate sunt mobilizate, spune Cui Hongjian, profesor la Academia de Guvernanță Regională și Globală din cadrul Universității de Studii Externe din Beijing, citat Financial Times.

NATO ar putea cere bugete mult mai mari pentru armată. Prinși între presiunea lui Trump și războiul din Ucraina, oficialii europeni au intrat în negocieri

Membrii europeni ai NATO poartă tratative cu privire la creșterea la 3% din produsul intern brut a obiectivului pentru cheltuielile de apărare, parțial în anticiparea revenirii lui Donald...

SUA sunt gata să lovească un punct forte al Rusiei: Ar distruge mașina de război a lui Putin

Un pas pe care Biden l-a amânat mult timp din cauza temerilor că ar putea declanșa o creștere a costurilor energiei, mai ales în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din America....