Forțează sau nu Rusia limitele NATO? Ciolacu: „Dacă o dronă se îndreaptă spre un obiectiv civil sau militar, va fi doborâtă”

Apariția unor drone pe teritoriul statelor membre NATO, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, trezește suspiciuni în spațiul public și atrage atenția asupra unor limitări legislative cu care se confruntă statele în astfel de situații.

Semnalul a fost dat și pe teritoriul României, joi seară, context în care liderii politici și experții punctează că alarma a fost dată în contextul procedurilor care trebuie urmate și că nu este un semn de pericol.

Cetățenii din județul Constanța au primit, joi, un mesaj RO-Alert în care erau avertizați cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și erau îndemnați să își păstreze calmul. Ulterior, Ministerul Apărării a explicat că sistemul de supraveghere al Armatei a indicat, joi după-amiază, o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, pe teritoriul național, la o distanță maximă de 14 km, pe la Eforie Nord, precizând însă că ținta a fost în permanență monitorizată, fiind ridicate de la sol patru aeronave militare.

Premierul Marcel Ciolacu a explicat, la rândul său, tot joi seară, că a fost vorba despre procedurile care trebuie urmate în astfel de situații, dând asigurări că nu a fost un pericol. „S-au ridicat anumite avioane din Poliția aeriană internațională și totul a fost sub control. Dacă o dronă se îndreaptă spre un obiectiv civil sau militar, va fi doborâtă. (...) S-a știut și în seara aceasta din momentul în care a intrat pe teritoriul apelor române sau s-a presupus acest lucru, a fost timp de alarmă și ridicarea avioanelor și F16 și F18. Deci lucrurile sunt sub un control. Acele drone care cad aproape de malul Dunării sunt lovite de antiaeriana ucraineană”, a precizat șeful Guvernului la România TV.

„În momentul de față nu cred că Rusia își propune să aibă un conflict deschis cu NATO. Este suficient implicată în conflictul din Ucraina”, este de părere fostul șef al Statului Major al Apărării, generalul Ștefan Dănilă. Cu privire la motivele de îngrijorare, generalul a explicat că „nu putem să spunem că nu ne interesează și că suntem foarte liniștiți”, în contextul în care „este chiar lângă noi”.

Proiect pentru folosirea armelor și muniției de război pe timp de pace

„Legislația în vigoare ne permite să acționăm. (...) Armata poate să acționeze, sunt convins că, dacă există vreun indiciu că o dronă sau o rachetă ar putea să pună în pericol viața sau bunurile din România, atunci s-ar acționa direct împotriva ei”, a mai explicat generalul cu privire la legea pusă în transparență decizională recent de Ministerul Apărării. Potrivit fostului șef al Statului Major, actualul proiect rezolvă însă problema probabilității producerii pagubelor, în contextul în care acțiunile ar urma să se desfășoare cu arme și muniție de război pe timp de pace.

În același timp, generalul a subliniat că „nu este permisă utilizarea de drone sau aeronave în spațiul aerian al României cu scop violent, de distrugere. Adică, chiar dacă nu ne afectează pe noi, atunci am deveni părtași la conflict”, explicând în același timp că, atât timp cât „nu se știe intenția, nu se știe în ce direcție vor evolua acele mijloace aeriene, este normal să fie decolate aeronavele din poliția aeriană, ăsta este rolul lor”.

Totodată, fostul șef al Statului Major a explicat că, în ceea ce privește folosirea sistemelor Patriot în astfel de situații, „ar fi nu doar o risipă, ci și un mod disproporționat de acțiune, dar, dacă situația o impune, ar putea să acționeze și Patriot. Deocamdată vorbim despre niște drone cu încărcătură mică și acele drone nu fac obiectul doborârii lor cu Patriot”.

Adoptarea proiectului va oferi militarilor români și străini mai multă flexibilitate pentru folosirea armamentului. „Pe durata participării la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, personalul Armatei României poate face uz de armamentul, munițiile și dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislația României și cu regulile de angajare autorizate”, arată inițiativa.

De asemenea, „inițierea operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român”.

„Legislația naționala în vigoare nu cuprinde prevederi care să reglementeze desfășurarea unor operații militare în timp de pace, pe teritoriul național. Mai mult, există un vid legislativ și în ceea ce privește utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România”, mai arată motivarea proiectului, subliniind totodată că „deciziile luate la nivel aliat, planurile, exercițiile etc., precum și necesitățile operaționale impun existența sau crearea în toate statele membre NATO a unui cadru normativ care sa permită o mai mare flexibilitate, suplețe și coerență în ceea ce privește transferul de autoritate”.

Încălcarea spațiilor aeriene ale statelor membre NATO

„Emiterea mesajelor RO-Alert este un semn bun, o probă a stăpânirii situației din punct de vedere informațional și a capacității de răspuns rapid, la o situație imprevizibilă”, este de părere colonelul (r) Ion Petrescu, analist militar, punctând că „speculații pot fi multe, dar este prima dată când au fost semnalate drone răsăritene pe timp de zi, de unde a si apărut sensibilitatea opiniei publice și a fost manifestată vigilența instituțiilor abilitate să vegheze în asemenea situații”.

Analistul a mai subliniat că „nu există, la nivelul leadership-ului Alianței Nord-Atlantice vreo reținere în a asigura defensiva spațiului transatlantic”, fiind de părere că, dimpotrivă, NATO este determinată în „a para provocările Federației Ruse”.

Potrivit informațiilor Ziare.com, mai multe state membre se confruntă cu limitări legislative în contextul unor astfel de situații. România s-a mai confruntat cu astfel de probleme, în aceeași situație a fost și Polonia. În contextul alarmei de joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat autoritățile române și Comandantul Suprem al Forțelor Aliate ale NATO din Europa (SACEUR) pentru răspunsul rapid și eficient.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat, la finalul lunii august, că aliații NATO au sfătuit statul să dea dovadă de reținere atunci când spațiul aerian îi este încălcat de obiecte care nu pot fi identificate ca amenințare sau agresiune. Polonia a raportat o astfel de situație în august, revenind ulterior asupra subiectului, infirmând pătrunderea unei drone pe teritoriul său.

De asemenea, cu o situație similară s-au confruntat și SUA, în contextul în care flote de drone neidentificate au survolat baze militare de pe teritoriul său timp de 17 zile, iar Legea federală interzice doborârea dronelor în apropierea bazelor militare, cu excepția cazului în care reprezintă o amenințare iminentă. Statele Unite au impus joi sancțiuni împotriva a două companii chineze și împotriva unei companii ruse implicate în fabricarea și transportul dronelor folosite de Rusia în Ucraina.

Secretara de presă a Pentagonului, Sabrina Singh, a explicat recent, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski a cerut sprijinul statelor vecine, potrivit EuropaFM, că România și Polonia nu se pot implica în doborârea dronelor și rachetelor rusești deasupra Ucrainei. Implicarea cerută de Zelenski a fost susținută și de către șeful diplomației poloneze.

Percheziții de amploare în mai multe județe din țară, urmate de rețineri. Polițiștii i-au vizat pe cei care plănuiau atacuri extreme și incitau la revoltă publică

Candidatura lui Călin Georgescu a scos la iveală și personajele care instigă la violență, revoltă publică și antisemitism. Poliția Română a demarat un șir de percheziții în țară,...

Programul din grupa României pentru CM 2026. Debutăm cu Bosnia și încheiem cu San Marino. Când se joacă meciurile decisive cu Austria

UEFA a anunţat programul meciurilor din preliminariile pentru Cupei Mondiale din 2026, competiţie ce se va desfăşura în Statele Unite ale Americii, Mexic şi Canada. Tricolorii vor debuta în...