Țările nordice se întreabă dacă sunt următoarele pe lista lui Putin. Cum și-au schimbat cele trei state abordarea față de Rusia

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către forțele armate rusești a făcut mai mult pentru unificarea Europei Occidentale decât aproape orice eveniment de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Națiunile care au fost neutre au furnizat arme pentru ucraineni; guvernele care de ani de zile și-au ratat obligațiile de cheltuieli NATO pentru apărare au făcut schimbări spectaculoase; iar țările care aveau legături economice profunde cu Rusia au mers mai departe decât s-ar fi așteptat oricine cu o lună în urmă.

Unitatea aproape fără precedent a Occidentului în ceea ce privește sancțiunile, acțiunile politice și militare i-a lăsat pe mulți în Europa, în ciuda ororilor războiului lui Putin, optimiști că continentul va ieși din această provocare mai bine echipat pentru a face față amenințărilor la adresa securității.

Nicăieri acest lucru nu este mai adevărat decât în ​​cele trei națiuni nordice care se află în Peninsula Scandinavă: Norvegia, Suedia și Finlanda. Soarta acestor trei țări a fost pusă în atenție de criza din Ucraina, ca urmare a relațiilor unice între ele, restul Europei și Rusia.

Atât Norvegia, cât și Finlanda au granițe terestre cu Rusia, deși cea a Norvegiei este semnificativ mai mică, sub 200 de kilometri, în comparație cu granița de 1.300 de kilometri a Finlandei. Norvegia, cea mai vestică dintre cele trei, este membră NATO, dar nu este în Uniunea Europeană, în timp ce Finlanda și Suedia sunt în UE, dar nu în NATO.

Toate trei au susținut, din punct de vedere istoric, o abordare non-conflictuală a Rusiei de la destrămarea Uniunii Sovietice din cauza proximității lor. De asemenea, toate trei sunt și membre ale spațiului Schengen al UE, ceea ce înseamnă că există călătorii fără verificări la granițe între cele trei țări.

Aceste ultime două lucruri au jucat un rol semnificativ în regândirea majoră a securității europene în ultimele trei săptămâni: Cum poți avea o politică non-conflictuală atunci când împărtășești simultan o masă de pământ cu Rusia?

Un înalt oficial european al Apărării a declarat pentru CNN că „dacă Putin va reuși în Ucraina, atunci ne punem deja întrebarea cine urmează?” Acesta a adăugat că, din cauza granițelor deschise dintre cele trei state, orice compromitere a graniței finlandeze ar fi „traumatică” pentru peninsulă.

Conversații active, văzute cândva de Suedia și Finlanda ca un act riscant de provocare a Rusiei, au loc acum în ambele țări cu privire la aderarea la NATO. Și, împreună cu vecinul lor, Norvegia, țările au aruncat abordarea non-combativă pe fereastră.

„Faptul că Finlanda și Suedia au schimbat brusc pozițiile pe care le aveau de mult timp de a nu exporta arme în zonele de război și că au trimis provizii în Ucraina a fost cel mai mare șoc pentru europeni în ceea ce privește răspunsul nordic – și bănuiesc că și pentru Putin”, a spus Charly Salonius-Pasternak, un cercetător de top în domeniul securității globale la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale.

El anticipează că am putea vedea mișcări mai îndrăznețe din partea celor trei state, datorită angajamentelor luate în documentul Vision 2025 Nordic Defense Cooperation (NORDEFCO), care stabilește planuri pentru o cooperare militară mai strânsă între cinci națiuni nordice care au relații diferite cu NATO și UE.

„Dacă dintr-odată Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda stochează arme și unități în alte țări și își coordonează acțiunile, atunci ne aflăm pe teritoriul unei securități dure care operează peste granițele UE și NATO, ceea ce va îngreuna cu adevărat viața Rusiei", a explicat Salonius-Pasternak.

Severitatea și duritatea răspunsului nordic a crescut perspectiva aderării Finlandei la NATO.

Alexander Stubb, un fost prim-ministru al Finlandei, consideră că aderarea la NATO este mult mai probabilă, pentru că Putin a distrus echilibrul atent pe care Finlanda l-a menținut de ani de zile.

„În mod strategic, am dorit întotdeauna să păstrăm aderarea NATO la îndemână, ca un mijloc de descurajare pentru a opri Rusia de la comportamentul agresiv. Am menținut echilibrul ca armata noastră să fie compatibilă cu NATO, în timp ce nu suntem membri ai alianței”, a declarat Stubb pentru CNN.

Cu toate acestea, el crede că acțiunile lui Putin au făcut acest echilibru imposibil. "Finlanda este condusă de ceea ce eu numesc frică rațională. Putem vedea agresiunea Rusiei și nu vrem să rămânem singuri așa cum am fost în al Doilea Război Mondial".

„De ani de zile, Finlanda și Suedia au luat măsuri pentru a atenua faptul că nu se aflau în NATO prin consolidarea legăturilor cu SUA, Marea Britanie și restul comunității transatlantice”, spune Håkon Lunde Saxi, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Apărare. El spune că lucruri precum NORDEFCO și națiunile nordice care cooperează mai strâns în domeniul securității fac regiunea mai puțin vulnerabilă într-un mod care, în anumite privințe, transcende apartenența la UE și NATO.

„Cel mai puternic mesaj din ultimele câteva săptămâni a fost unitatea”, a spus Saxi.

"În primul rând, Danemarca și Suedia au trimis echipamente letale în Ucraina, apoi Finlanda și Norvegia au urmat exemplul. Urgența situației este să se asigure că acest tip de cooperare se accelerează, ceea ce face să ne protejăm mai mult împotriva oricărui adversar", a adăugat el.

Putin s-ar putea trezi într-o Europă foarte diferită, care este aproape de nerecunoscut de cea pe care a reușit să o agreseze cu gaz și retorică. Iar unii dintre cei mai vocali adversari ai săi ar putea să-l aștepte chiar în prag.

Sistemele antiaeriene pentru Ucraina, prioritate pentru NATO. "Întârzierile înseamnă că alte rachete ruseşti îşi vor atinge ţintele"

NATO face tot posibilul să trimită cât mai multe sisteme antiaeriene în Ucraina, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, joi, 18 aprilie, ca răspuns la...

În țările baltice cresc temerile că Putin ar putea testa hotărârea NATO prin provocări sau atacuri. Scenariile vehiculate

Sute de buncăre fortificate vor fi construite ca parte a unei noi linii defensive menite să protejeze statele baltice - și, astfel, întreaga alianță de apărare occidentală - de un atac...