De ce se teme dictatorul din Belarus Aleksandr Lukașenko de o revoltă armată?

Regimul autoritar al lui Aleksandr Lukașenko se află într-o poziție delicată, cu frica de o invazie rusească asupra Belarusului și, în același timp, de opoziția tot mai vocală a cetățenilor care susțin Ucraina. De ani buni, regimul belarus se află pe urmele voluntarilor beloruși care luptă pentru Ucraina, considerându-i o amenințare directă la adresa puterii sale, scrie Kyiv Post.

Ultimul exemplu de persecuție al regimului Lukașenko este cazul lui Vasil Verameicik, un soldat belarus care a luptat în rândurile Ucrainei, și care a fost răpit din Vietnam în noiembrie 2024 și extrădat în Belarus. Verameicik a făcut parte din Regimentul Kastus Kalinowski, o unitate de voluntari beloruși care luptă alături de forțele ucrainene. După extrădare, a fost obligat să apară pe un canal de televiziune controlat de stat, într-o emisiune de propagandă intitulată „Mărturisirile unui militant”, unde a fost forțat să „vorbească” despre puse la cale privind o invazie a Belarusului, care ar fi fost coordonată cu ajutorul serviciilor secrete ucrainene și al Occidentului.

În același timp, regimul lui Lukașenko încearcă să discrediteze armata ucraineană, susținând că aceasta este coruptă și dezorganizață, iar Verameicik a fost folosit ca o marionetă într-o încercare de a crea impresia unui haos intern.

De altfel, acest caz nu este singular. Lukașenko a dat clar de înțeles că va urmări orice voluntar belorus care luptă în Ucraina, indiferent unde ar fi aceștia. În noiembrie 2022, ministrul de interne al Belarusului, Ivan Kubrakov, a declarat că aproximativ 160 de belaruși participă activ la conflictele din Ucraina, și a avertizat că aceștia vor fi pedepsiți conform legilor din Belarus.

Temeri de voluntarii beloruși care luptă în Ucraina

Pentru regimul Lukașenko, acești soldați reprezintă o dublă amenințare. Pe de o parte, sunt simboluri vii ale rezistenței față de imperialismul rus și față de conducerea sa autoritară. Pe de altă parte, experiența lor în luptă și conexiunile cu aliații occidentali îi transformă în potențiali lideri ai unei viitoare revolte împotriva regimului. Aceste trupe de voluntari, cu experiență de luptă, ar putea reveni în Belarus și ar putea avea un rol important în răsturnarea dictaturii, așa cum s-a întâmplat în Ucraina în 2014 și 2022.

Pavel Slunkin, un cercetător al Consiliului European pentru Relații Externe, avertizează asupra riscurilor la care sunt supuși acești voluntari: „Cazul lui Vasil evidențiază vulnerabilitatea voluntarilor beloruși. Ei nu beneficiază de protecție legală sau socială din partea guvernului ucrainean, iar nicio altă țară nu îi poate sprijini în fața unei regimuri care îi vânează peste tot în lume,” a spus Slunkin. În absența unei protecții internaționale, KGB-ul belarus sau FSB-ul rus ar putea să intervină și să acționeze în mod brutal.

Lecția Bashar al Siriei

Teama lui Lukașenko față de o eventuală rezistență organizată nu este întâmplătoare. Iuliana Șemetoveț, reprezentantă a grupului belorus de hackeri „Cyber Partisans”, consideră că Lukașenko învață lecții din conflicte precum cel din Siria sau marșul lui Prigojin, înțelegând că doar câțiva sute de luptători bine organizați, sprijiniți de populație și profesioniști locali, ar putea răsturna regimul său.

Aceste acțiuni au un scop clar: intimidarea oricărei persoane care ar putea decide să lupte în Ucraina împotriva Rusiei și crearea unui climat de teamă în rândul opoziției democratice belaruse. „Lukașenko vrea să semene paranoia printre forțele democratice beloruse, să le facă să se simtă nesigure oriunde s-ar afla,” explică Șemetoveț.

În ciuda relației tot mai strânse cu Moscova, care folosește Belarusul drept punct de lansare pentru atacurile asupra Ucrainei, Lukașenko încearcă, totuși, să deschidă uși către Occident. La 12 februarie 2025, o delegație americană condusă de Christopher W. Smith a avut o întâlnire secretă cu oficiali beloruși, semnalând o posibilă recalibrare a relațiilor. Se vorbește despre o înțelegere care ar putea duce la reducerea sancțiunilor impuse băncilor și potasiului belarus, în schimbul eliberării unor prizonieri politici.

Chiar și așa, represiunile regimului împotriva luptătorilor beloruși în exil reflectă disperarea lui Lukașenko de a elimina orice amenințare internă și de a-și demonstra loialitatea față de Putin. Aceste forțe de rezistență reprezintă exact ceea ce regimul se teme cel mai mult – un posibil început al sfârșitului său.

Totuși, rămâne de văzut cât de mult va reuși Lukașenko să facă față acestei amenințări. Deși regimul le este dușman, momentan acești voluntari nu pare să aibă mijloacele necesare pentru a lua măsuri decisive.

„Totul s-a terminat ca într-un film de groază“. Soldații ucraineni povestesc retragerea din Kursk

Soldații ucraineni care luptă în regiunea Kursk din Rusia au descris scene „ca într-un film de groază” în timp ce se retrăgeau de pe linia frontului. Jurnaliștii BBC au obținut...

Planurile NATO pentru răspunsuri rapide în fața crizelor internaționale. „Semnalele slabe sunt sfântul graal al previziunii strategice“

O echipă de cercetători de la NATO analizează cele mai periculoase scenarii de criză cu care s-ar putea confrunta alianța, oferind liderilor și factorilor de decizie informații și...