Armenia a rămas fără apărare antiaeriană. Ce s-a întâmplat cu toate sistemele de rachete pe care le avea în arsenal

Armenia, unul dintre foștii sateliți statali ai Rusiei, care s-a poziționat, însă, în ultima vreme contra Kremlinului, și-a donat Ucrainei aproape întregul arsenal de rachete antiaeriene și a rămas, practic, lipsită de apărare aeriană.

Armenia și-a predat aproape toate echipamentele sale de apărare aeriană Ucrainei, potrivit unei postări de pe canalul Fightbomber Telegram, relatează stirileprotv.ro.

Canalul susține că sistemele transferate includ o varietate de complexe de rachete antiaeriene, cum ar fi S-300, Buk, Osa și TOR, împreună cu stocurile de rachete care le însoțesc.

Această mișcare este semnificativă, deoarece aceste echipamente sunt esențiale pentru apărarea spațiului aerian împotriva aeronavelor inamice și a loviturilor cu rachete.

Informarea sugerează că decizia Armeniei a lăsat țara cu o capacitate de apărare aeriană foarte redusă, deși nu există detalii suplimentare despre motivele specifice din spatele transferului sau implicațiile pentru propria securitate națională a Armeniei.

Asistența este văzută ca parte a sprijinului internațional mai larg pe care l-a primit Ucraina în războiul în curs cu Rusia.

Între timp, Armenia a ales să nu sprijine apelul recent al Statelor Unite și al națiunilor europene pentru un tribunal internațional special care să abordeze "crima de agresiune împotriva Ucrainei".

Declarația comună, emisă pe 5 septembrie de miniștrii justiției din aproape 50 de state membre ale Consiliului Europei, SUA, Canada și Japonia, a aprobat, de asemenea, un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru președintele rus Vladimir Putin pentru crime de război în Ucraina.

Ministerul de Externe al Armeniei și-a confirmat decizia de a nu semna declarația, iar mai multe surse susțin că Erevan și-a retras sprijinul în ultimul moment. Ministrul armean al Justiției, Grigor Minasian, nu a mai participat la conferința de la Vilnius la care a fost făcută declarația, concentrându-se în schimb pe chestiunile constituționale interne de la Erevan.

Armenia a ratificat Statutul de la Roma fondator al CPI în octombrie anul trecut, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia, deși prim-ministrul armean Nikol Pashinian a încercat de atunci să repare legăturile acceptând să participe la un summit BRICS în Rusia și abținându-se de la comentarii critice cu privire la Moscova.

Criza majoră din Ucraina. Țara aflată în război a rămas fără soldați: "Capacitatea de mobilizare nu este suficientă"

Ucraina suferă de o insuficiență a efectivelor de luptă, a declarat duminică generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, în urma unei controverse provocate de...

Azerbaidjanul acuză separatiștii armeni de crime de război. Două procese majore încep la Baku

Azerbaidjanul a deschis vineri, 17 ianuarie, două procese în capitala sa Baku, vizând foste autorități din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în cadrul unei acțiuni juridice pentru crime...