Ucraina, din nou în beznă. Infrastructura energetică, atacată cu 100 de drone şi peste 90 de rachete, unele cu muniţie cu dispersie FOTO

Ucraina a anunțat joi, 28 noiembrie, că infrastructura sa energetică a fost ”atacată masiv” și că a fost nevoită să efectueze întreruperi de curent, în special la Kiev, într-un moment în care Moscova îşi intensifică presiunea militară asupra ţării după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP.

UPDATE Noul atac "masiv" efectuat cu 90 de rachete şi cu muniţie cu dispersie - potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski - împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei în prag de iarnă a lăsat fără curent electric peste un milion de ucraineni în trei regiuni din vestul Ucrainei, acest nou atac intervenind pe fondul escaladării ameninţărilor Moscovei împotriva Ucrainei şi Occidentului, informează AFP şi EFE.

Rusia a utilizat aproximativ 100 de drone şi peste 90 de rachete, unele dintre ele cu muniţie cu dispersie, în atacul său de dimineaţă asupra sistemului energetic ucrainean, a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe reţelele de socializare.

”Aceste muniţii cu dispersie complică în mod considerabil sarcina salvatorilor şi inginerilor noştri electricieni care trebuie să elimine consecinţele loviturilor”, a scris Zelenski, care a calificat ultimul bombardament drept o ”escaladare josnică a tacticilor teroriste ruse”.

”Tăieri de urgenţă a curentului au loc în toată ţara”, transmite tot pe Facebook şeful uneia din societăţile de furnizare a energiei electrice, Iasno, Serghii Kovalenko, care a precizat că această situaţie (întreruperea alimentării cu electricitate) ar putea durea până joi seară.

În regiunea vestică Liov (Lvov) de la frontiera cu Polonia, peste 500.000 de persoane nu aveau curent joi la primele ore ale zilei, potrivit guvernatorului Maksim Koziţki, şi cu aceeaşi situaţie se confruntă alte 215.000 de persoane în regiunea vecină Volîn.

În regiunea Rivne (vest), 280.000 de oameni au fost privaţi de apă curentă, potrivit autorităţilor regionale.

Regiunea Kiev, regiunile Ivano-Frankivsk şi Hmelniţki se confruntă la rândul lor cu întreruperi de curent, dar autorităţile nu au indicat numărul persoanelor afectate.

Oleksandr Senkevici, primarul oraşului Nikolaev (Mikolaiv), din sud, a anunţat că tramvaiele şi troleibuzele nu circulau joi dimineaţă din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, iar şcolile vor rămâne închise pe durata întregii zile.

Bombardamentul, al 11-lea atac major asupra sistemului energetic ucrainean din martie, a provocat pene masive de curent şi în regiunea Herson (sud) şi în Jitomir, o regiune din centrul Ucrainei.

O sursă din sectorul energetic a declarat că Ucraina a deconectat mai multe unităţi nucleare de la reţea pe fondul atacului rusesc. Ucraina se bazează pe producţia nucleară pentru mai mult de 50% din aprovizionarea sa cu energie electrică, potrivit Reuters.

Știrea inițială:

În timp ce temperaturile oscilează în jurul valorii de 0 grade Celsius, ”încă o dată, sectorul energetic este atacat masiv de inamic”, a transmis Ministerul Energiei pe Facebook.

Întreruperi de curent de urgenţă au fost implementate la Kiev, Odesa şi Dnipro, a anunţat operatorul DTEK.

A fost emisă o alertă aeriană la nivel naţional, forţele aeriene ucrainene raportând atacuri cu rachete care au vizat regiunile Odesa (sud), Kirovograd (centru), Herson (est) şi Nikolaev (sud).

Marţi, Rusia a anunţat un ”răspuns” la două noi lovituri ucrainene efectuate cu rachete americane ATACMS împotriva teritoriului său în zilele anterioare.

Rusia a bombardat zone civile din Ucraina de la începutul invaziei sale în această ţară în februarie 2022 şi şi-a intensificat loviturile pe măsură ce se apropie iarna, vizând în special infrastructura energetică.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susţinut că a distrus peste noapte 25 de drone ucrainene deasupra regiunii Briansk, în apropiere de Belarus, Crimeii şi regiunii Rostov (sud).

Pe front, Moscova adună câştiguri teritoriale împotriva unei armate ucrainene slăbite, cu mai puţin de două luni înainte ca preşedintele ales al SUA să preia funcţia.

Miercuri, administraţia preşedintelui Joe Biden a cerut Kievului să reducă vârsta minimă pentru mobilizarea militară la 18 ani, de la 25 de ani în prezent, pentru a compensa lipsa de soldaţi în faţa avansării forţelor ruse pe teren.

Apelul survine în contextul în care Donald Trump ar putea adopta o nouă abordare şi ar putea împinge Kievul să negocieze cu Moscova.

Un oficial de rang înalt din actuala administraţie americană a declarat miercuri, sub condiţia anonimatului, că Ucraina se confruntă cu o criză ”existenţială” în privinţa recrutării, cu o ofertă în scădere de voluntari, în faţa unui inamic cu forţe mai multe şi mai bine echipate.

”Adevărul este că Ucraina nu mobilizează şi nu antrenează în prezent suficienţi soldaţi pentru a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă şi pentru a se menţine în faţa creşterii forţelor ruseşti”, a spus el.

Kievul a redus deja vârsta minimă pentru mobilizare de la 27 la 25 de ani în acest an. Casa Albă a declarat miercuri că ajutorul militar american nu va fi în niciun fel condiţionat de o nouă reducere a vârstei de recrutare.

”Vom continua cu siguranţă să trimitem arme şi echipamente în Ucraina. Ştim că este vital. Dar la fel sunt şi efectivele umane”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, citat într-un comunicat.

Donald Trump, la rândul său, a anunţat miercuri că îl numeşte pe fostul general Keith Kellogg, în vârstă de 80 de ani, care a cerut Kievului să facă mai multe concesii, ca emisar pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia.

”Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea din nou sigure!”, a scris preşedintele ales într-o postare pe reţeaua sa de socializare, Truth Social.

Donald Trump, care a fost foarte critic la adresa miliardelor de dolari eliberate de Statele Unite pentru Ucraina, a promis chiar înainte de a depune jurământul în ianuarie că va rezolva războiul dintre Kiev şi Moscova, fără a spune cum va face asta.

Într-o notă publicată în aprilie, Kellogg a subliniat că ”orice ajutor militar american viitor va necesita ca Ucraina să participe la negocierile de pace cu Rusia”.

El a cerut, de asemenea, ”amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru o perioadă lungă de timp pentru a-l convinge pe (preşedintele rus Vladimir) Putin să participe la negocierile de pace”.

Rusia beneficiază în avansul său actual de ajutorul Coreii de Nord, care, potrivit autorităţilor americane, a desfăşurat mii de soldaţi şi furnizează arme Moscovei.

În acest context, Coreea de Sud şi Ucraina au convenit să facă schimb de informaţii cu privire la desfăşurarea trupelor nord-coreene în Rusia, a anunţat miercuri Seulul.

Patru scenarii sunt pe masă în SUA pentru Ucraina: Cum poate Trump să-l înfunde pe Putin

Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a numit pe fostul general-locotenent al armatei americane Keith Kellogg ca reprezentantul său special pentru Ucraina și Rusia. Experții susțin că...

Un magnat rus din preajma lui Putin dezvăluie: ”Va exista o zonă în care nimeni nu va mai intra vreodată”

Magnatul rus Konstantin Malofeyev, care este devotat cauzei lui Vladimir Putin, dezvăluie într-un interviu care sunt discuțiile de culise legate de Trump, generalul Keith Kellongg și despre...