Banca Centrală nu poate salva Rusia de criza economică provocată de război și sancțiuni. Scaunul guvernatorului Elvira Nabiuliina se clatină

După aproape trei ani de la invazia rusă în Ucraina, sancțiunile financiare occidentale au început în sfârșit să pună presiune pe economia Rusiei, iar acest lucru a stârnit tensiuni interne puternice la Kremlin. Banca Centrală a ajuns în centrul unui conflict acerb, pe măsură ce liderii economici ruși își fac auzite nemulțumirile cu privire la politica monetară și la măsurile adoptate de guvernatorul Elvira Nabiullina.

Până de curând, comunitatea de afaceri din Rusia a fost în mare parte tăcută, chiar și în fața crizei economice generate de sancțiunile occidentale. Însă în ultimele săptămâni, diverși oligarhi și oameni de afaceri influenți au început să critice deschis Banca Centrală și măsurile luate de Nabiullina. De fapt, mai mulți dintre aceștia au acuzat-o pe Nabiullina că nu reușește să gestioneze inflația și crizele economice care se abat asupra țării. De-a lungul mandatului său, Nabiullina a reușit să țină sub control economia prin majorarea ratelor dobânzilor, însă acest lucru nu mai pare să fie suficient.

La sfârșitul lunii octombrie, Banca Centrală a majorat dobânda de referință de la 19% la 21%, invocând temeri legate de inflație și de deficitul bugetar. Aceste măsuri au fost văzute cu neîncredere de către multe voci din afaceri, care se tem că politica monetară agresivă va adânci criza economică și va împinge țara spre recesiune.

Kremlinul insistă că sancțiunile nu au avut efect negativ

În ciuda faptului că poziția Elvirei Nabiullina pare din ce în ce mai precară, Kremlinul insistă că sancțiunile nu doar că nu au avut efect negativ, dar, dimpotrivă, au întărit economia rusă, făcând-o autosuficientă. Aceasta este o afirmație evident falsă, așa cum o demonstrează apelurile repetate ale oficialilor ruși ca Occidentul să ridice restricțiile. De fapt, de la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, în 2014, sancțiunile economice au provocat trei mari crize ale cursului de schimb: în martie-aprilie 2014, februarie-martie 2022 și iulie-august 2023. De fiecare dată, Nabiullina a reușit să controleze daunele prin majorarea ratelor dobânzilor.

Totuși, lucrurile s-au schimbat radical în ultima perioadă. Creșterea dobânzilor la nivelul actual a stârnit un val de critici din partea unor oligarhi influenți, care sunt de părere că aceste măsuri nu vor face decât să agraveze situația. Oleg Deripaska, un critic vocal al guvernatorului Băncii Centrale, nu a fost surprinzător în declarațiile sale. Însă, Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, și mai ales Serghei Cemezov, șeful gigantului de stat Rostec, au ridicat semne de întrebare mult mai mari. Cemezov a avertizat că majorările repetate ale dobânzilor ar putea duce la falimentul multor companii din Rusia, chiar la blocarea exporturilor de tehnologie de vârf – o lovitură dură pentru o economie deja vulnerabilă.

Oligarhii lui Putin în pierdere

Aceste critici vin pe fondul unei economii care, deși nu s-a prăbușit complet, a intrat într-un declin vizibil, din care nu pare că există o ieșire ușoară. Adevărul este că sancțiunile economice, combinate cu izolarea internațională, au transformat gigantul energetic Gazprom într-o umbră a ceea ce era cândva, iar aliații lui Putin, care au câștigat averi imense în ultimii ani, se confruntă acum cu o pierdere semnificativă de putere economică.

În acest context, Cemezov, apropiat al lui Putin, a devenit figura centrală a puterii economice rusești. El controlează acum un sector esențial al economiei ruse, cel al armamentului, iar succesul său a venit o dată cu războiul din Ucraina. Cemezov și protejații săi au urcat pe scara puterii, iar influența sa asupra deciziilor economice este tot mai evidentă. Chiar și așa, nu toți actorii din economie sunt de acord cu acest curs al evenimentelor. Mulți dintre cei care susțin regimul lui Putin se tem că următoarele măsuri vor duce la o implozie economică.

Putin își pierde răbdarea

Chiar și președintele Putin, deși pare să fie concentrat pe victoria în războiul din Ucraina, nu poate ignora semnalele din interiorul sistemului său. Unii dintre cei mai importanți aliați economici ai săi și-au exprimat deja nemulțumirea cu privire la gestionarea crizei economice. Iar îndepărtarea unor oficiali importanți, precum ministrul Apărării, Serghei Șoigu, este un semn că Putin începe să își piardă încrederea în oamenii care l-au susținut de-a lungul timpului.

Este clar că soluțiile economice ale Rusiei nu mai sunt suficiente pentru a opri declinul. Nabiullina, chiar dacă a încercat să stabilizeze economia prin măsuri de austeritate și prin sprijinirea rublei, pare să fi ajuns într-o fundătură. Iar întrebarea care planează acum este dacă Putin va înlocui guvernatorul Băncii Centrale cu un loialist care să adopte măsuri extreme, care ar putea duce la o prăbușire totală a economiei, dar care să fie pe placul unui regim din ce în ce mai izolat pe plan internațional.

Dacă Rusia vrea cu adevărat să-și stabilizeze economia, singura cale viabilă ar fi să pună capăt războiului din Ucraina și să revină în comunitatea internațională. Oricum, criza economică a fost provocată direct de invazia în Ucraina și de sancțiunile occidentale, iar fără o soluție politică orice măsură economică va fi doar o fereastră de propagandă, nu o soluție reală, susține Anders Aslund, cercetător la Stockholm Free World Forum.

A început deja al Treilea Război Mondial? Ce spun experții internaționali

Conflictele izbucnesc sau se intensifică pe tot globul, de la Europa la Orientul Mijlociu și până în Asia, multe dintre ele având legături directe cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei....

SUA și Marea Britanie au descoperit rețeaua de „spălare a banilor murdari ai Rusiei” în Ucraina

De Ziua Sfântului Nicolae, SUA și Marea Britanie au pregătit pentru Ucraina un „cadou” destul de greu de digerat: dezvăluirea unei rețele globale de spălare a banilor rusești, în care...