Ce ar însemna un conflict înghețat pentru flancul estic al NATO: ”Rusia va rămâne într-o poziție mult mai puternică”

Războiul din Ucraina, care răvășește întreaga regiune și are un impact global considerabil, ar putea ajunge la o „pauză” mai devreme decât s-ar crede, potrivit unor speculații recente privind un posibil acord de pace mediat de viitorul președinte american Donald Trump. Însă, această posibilă întrerupere a luptelor ridică mari îngrijorări pentru țările NATO de pe flancul estic, care se tem că Vladimir Putin ar putea să profite de pe urma unui astfel de armistițiu pentru a-și reorganiza și reorienta forțele, punând presiune asupra țărilor aflate la granița cu Rusia, scrie Newsweek.

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a tras un semnal de alarmă în cadrul Summitului de Apărare de la Praga, declarând că, în cazul unui armistițiu, sute de mii de soldați ruși, actualmente implicați în războiul din estul Ucrainei, ar putea fi redistribuiți rapid în regiuni critice pentru flancul estic al NATO. „Dacă războiul se oprește acum, Rusia va rămâne într-o poziție mult mai puternică și ar putea utiliza această oportunitate pentru a-și reconstrui forțele și a se pregăti pentru o nouă ofensivă asupra Ucrainei sau, mai grav, pentru a-și trimite trupele către granițele NATO", a subliniat Pevkur.

Temerile statelor baltice

Această schimbare de scenariu ar putea afecta direct Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, care deja se află pe linia frontului în fața unei Rusii agresive. Aceste state au fost printre cele mai fervente susținătoare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia, iar un război „înghețat” ar putea însemna o amenințare iminentă pentru securitatea lor. William Freer, expert în securitate la Council on Geostrategy din Marea Britanie, a avertizat că o Rusie „liberă” de obligațiile unui conflict intens ar putea să se concentreze pe subminarea stabilității regiunii și să încerce să destabilizeze statele NATO de pe flancul estic.

Un acord de pace, deși dorit de multe voci internaționale, ar putea însemna un compromis extrem de riscant pentru Ucraina. Donald Trump, care se va întoarce în funcția de președinte în ianuarie, a declarat că ar putea pune capăt conflictului în „doar o zi”, însă nu a oferit detalii clare despre cum va reuși să facă acest lucru. De asemenea, Trump nu a lămurit încă ce strategie va adopta pentru a-i aduce pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe liderul rus Vladimir Putin la masa negocierilor.

Potrivit unor surse din anturajul lui Trump, un posibil plan ar putea include o promisiune din partea Ucrainei de a nu adera la NATO pentru următorii 20 de ani, în schimbul unui ajutor continuu din partea Washingtonului, pentru a preveni o nouă agresiune rusă. Însă acest scenariu nu ar fi deloc simplu pentru Zelenski, care a subliniat în repetate rânduri că singura cale de „victorie” a Ucrainei este integrarea în Alianța Nord-Atlantică și recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, nu acceptarea unui „conflict înghețat” și cedarea unor teritorii.

În acest context, un acord de pace, care ar duce la stabilirea unei zone demilitarizate pe linia frontului și pe granița internațională între Ucraina și Rusia, ar lăsa Moscova în controlul unei părți semnificative din teritoriul ucrainean. Ar însemna, de asemenea, că armata rusă nu ar mai fi necesară pentru a lansa noi atacuri asupra Ucrainei, dar ar putea fi realocată pentru a construi o forță militară capabilă să amenințe direct statele NATO de pe flancul estic.

„Soldații ruși sunt plătiți cu mii de dolari pentru a lupta în acest război, iar aceștia nu vor dori să se întoarcă în regiunile îndepărtate din Rusia, unde ar câștiga mult mai puțin”, a explicat Pevkur. „Aceste trupe vor trebui redistribuite într-un alt loc, iar vecinătatea noastră va fi afectată”, a adăugat ministrul Apărării estonian. Declarațiile sale sunt susținute și de afirmațiile făcute de fostul ministru al Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, care anunțase în 2022 planuri de restructurare a armatei și de întărire a zonelor de graniță, în special în vestul Rusiei.

Moscova a început deja să-și regândească structura militară

La rândul său, generalul Jürgen-Joachim von Sandrart, șeful Corpului Multinațional NATO din nord-vestul Poloniei, a subliniat că Moscova a început deja să-și regândească structura militară, mutând forțe și echipamente către regiunile învecinate cu statele baltice. Acest lucru ar putea însemna o amenințare constantă pentru securitatea țărilor NATO, în special pentru Estonia, care se află la doar câțiva kilometri de granița cu Rusia.

„Rusia va fi pregătită să folosească orice opțiuni pentru a testa coeziunea NATO”, a declarat von Sandrart, adăugând că Moscova ar putea recurge la tactici de „război hibrid” sau chiar „mici agresiuni teritoriale”, pentru a evalua reacțiile alianței. În fața acestei amenințări, NATO trebuie să își întărească rapid postura defensivă, pentru a preveni orice escaladare a conflictului și a proteja statele de pe flancul estic de o posibilă agresiune rusă.

Această situație subliniază încă o dată pericolele unui acord de pace precipitat, care ar lăsa Ucraina în fața unui viitor incert. Dacă acest „război înghețat” devine realitate, iar Rusia își reînnoiește forțele pe termen lung, țările NATO vor trebui să fie pregătite pentru o provocare continuă, atât pe plan militar, cât și pe cel diplomatic.

Și, în ciuda presiunilor externe, Ucraina trebuie să rămână fermă pe poziția sa: protejarea suveranității și integrității teritoriale nu trebuie negociată, susține Newsweek.

Bătălia pentru insulele Niprului. Moscova pregătește o ofensivă majoră în sudul Ucrainei

Pe o fâșie uitată a frontului din Ucraina, forțele ruse își concentrează trupele pentru un nou atac asupra insulelor de pe râul Nipru. În timp ce ochii lumii sunt ațintiți asupra...

Ucrainenii lovesc cu drone orașul Kerci, traficul pe Podul Crimeea este blocat

La primele ore ale dimineții de vineri, 6 decembrie, locuitorii din orașul Kerci din Crimeea ocupată de ruși s-a trezit sub sunetul exploziilor. Potrivit canalului de Telegram Crimean Wind,...