După lansarea rachetei Oreșnik de către Rusia, canalul rusesc RT a prezentat, cu o grafică video, timpii de zbor ai acesteia către marile capitale europene: 20 de minute până la Londra și Paris, 15 până la Berlin și doar 12 minute până la Varșovia.
Într-un moment de escaladare a retoricii nucleare, Vladimir Putin a lăudat racheta ca fiind imposibil de interceptat de NATO și a avertizat că ar putea lovi „centrele de decizie” din Kiev, chiar dacă, deocamdată, aceasta va transporta doar focoase convenționale.
„Avem dreptul să folosim armele noastre împotriva celor care amenință securitatea noastră”, a declarat Putin pe 21 noiembrie, înainte de a ordona atacuri asupra unor obiective din Ucraina. Deși mulți lideri occidentali au respins aceste amenințări ca fiind doar o retorică, mesajul transmis este clar: Rusia nu se ferește să apese pedala de accelerație a conflictului, cu riscul de a diviza Europa și de a slăbi alianțele internaționale, scrie The Washington Post.
„Efectul dorit a fost cu siguranță atins: panică, dezacorduri, apeluri la negocieri și pace”, a declarat prezentatorul șovin al televiziunii de stat Vladimir Solovyov, jubilând că Rusia ar putea lovi ”acele baze NATO care furnizează armele pe care americanii le lansează de pe teritoriul Ucrainei către teritoriul rus - în Polonia, România, Marea Britanie sau oriunde altundeva”.
Redactorul-șef al RT, Margarita Simonian, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni că Rusia trebuie să îngrozească Europa cu impactul real al războiului. „Până când nu vor vedea pumnul zburând spre botul lor, nu se vor opri”, a spus ea.
Racheta Oreșnik nu doar că reprezintă o capacitate tehnologică deosebită, dar este și o amenințare directă asupra securității Europei. Chiar și cu încărcături convenționale, aceasta poate distruge obiective strategice din întreaga Europă într-un interval de timp extrem de scurt, iar cu încărcături nucleare, efectele ar fi devastatoare.
Un aspect îngrijorător pentru Occident este faptul că Oreșnik ar putea transporta mai multe focoase nucleare și ar ajunge la țintele europene în doar 15-20 de minute, făcând orice reacție a apărării aproape imposibilă. Analiștii militari consideră că această rachetă este o amenințare reală pentru Europa, iar producția în masă ordonată de Putin subliniază gravitatea intențiilor Rusiei.
Într-o perioadă în care sprijinul pentru Ucraina devine tot mai fragil, iar angajamentele Statelor Unite față de NATO sunt puse sub semnul întrebării, Moscova profită de aceste incertitudini. Rusia își întărește arsenalul de rachete, iar noile arme de tip Oreșnik trimite un mesaj puternic: nu doar că poate lovi rapid, dar poate destabiliza întreaga arhitectură de securitate europeană.
Europa se află în pragul „unei noi ere a rachetelor”
Alexander Graef, cercetător principal la Institutul pentru cercetarea păcii și politica de securitate din Hamburg, consideră că Europa se află în pragul „unei noi ere a rachetelor”. În luna iulie, Statele Unite și Germania au anunțat planuri de rotație a rachetelor americane cu rază intermediară de acțiune în Germania începând din 2026 - ceea ce a provocat un răspuns dur din partea Moscovei - în timp ce mai multe națiuni s-au alăturat unui proiect condus de Franța, European Long-Range Strike Approach (ELSA), pentru a dezvolta o rachetă cu rază lungă de acțiune.
„Suntem într-o cursă a înarmărilor și aceasta se va dezvolta în următorii 20 de ani”, a declarat Graef. „Rusia, statele din Europa, Statele Unite își măresc arsenalele pentru că nu au încă numărul necesar pentru a utiliza aceste arme în mod eficient și pentru a distruge numeroasele ținte care ar putea exista”, spune acesta.
Dar unii se îndoiesc de voința NATO de a descuraja Rusia, în timp ce Moscova încearcă să exploateze diviziunile dintre state, curtându-l pe Viktor Orban din Ungaria, care a adoptat o poziție fermă pro-Kremlin.
Boris Bondarev, fost diplomat rus și expert în controlul armamentelor și securitate globală, a declarat că liderii NATO au ezitat în mod repetat în fața amenințărilor nucleare ale lui Putin, care au reușit să descurajeze livrările militare occidentale la timp către Kiev, permițându-i lui Putin să evite înfrângerea.
„Nu cred că planurile Moscovei sunt într-adevăr de a folosi arma nucleară. Arma rămâne frica. Este în primul rând un război psihologic și cred că este destul de reușit. Această propagandă funcționează”, a spus el. „În esență, este doar o neînțelegere a modului în care trebuie tratat Vladimir Putin”.
Putin, a continuat Bondarev, nu ar încheia nicio înțelegere cu Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina, cu excepția cazului în care aceasta i-ar oferi o victorie asupra Kievului, excluzând Ucraina din NATO și lăsând teritoriul ucrainean ocupat în mâinile Rusiei. Acest lucru ar deschide calea pentru liderul rus de a se confrunta cu Europa în viitor, eventual chiar invadând una dintre națiunile baltice.
„El nu vrea să divizeze Ucraina. El vrea să împartă lumea. Vrea propria sa sferă de influență în care nimeni, inclusiv Statele Unite, nu poate intra fără permisiunea sa. Nu știu de ce americanii nu văd acest lucru, pentru că, dacă fac o înțelegere cu Putin, îi vor oferi această victorie”.
Totuși, unii pun la îndoială voința NATO de a descuraja Rusia, în timp ce Moscova încearcă să exploateze diviziunile interne din rândul aliaților, cum ar fi relațiile dintre Germania și Polonia, între Turcia și Franța și între Ungaria și Statele Unite, comentează Graef.
În fața acestui pericol, NATO va trebui să răspundă rapid și eficient, dar întrebarea rămâne: până unde va ajunge Rusia în această „cursă a înarmării”, iar Europa va putea rezista presiunilor din partea Moscovei?, scriu jurnaliștii de la Washington Post.