În război, prima victimă este adevărul. Știrile false și propaganda slăbesc democrații și dezbină comunități

Autor: Mihaela Siritanu - co-presedinte Volt Romania

Miercuri, 06 Aprilie 2022, ora 10:55

4914 citiri

În război, prima victimă este adevărul. Știrile false și propaganda slăbesc democrații și dezbină comunități

Acesta este războiul. Războiul este despre cel mort și cel ce omoară, iar orice acțiune de justificare nu poate în nici un caz absolvi un criminal de crima sa. Au trecut 4 săptămâni de când lunga pace de pe continentul European s-a sfârșit. Deși nu suntem victimele directe ale bombelor, rachetelor sau tancurilor, suntem cu toții victimele unei arme la fel de periculoase - dezinformarea.

Știrile false și propaganda și-au făcut un cuib adânc în toată Europa de ani de zile, slăbind democrații și dezbinând comunități, iar noi toți suntem de mult timp sub o presiune extrem de obositoare de a exercita discernământ și vigilență continuă. Pe timp de război povara este și mai mare, lucrurile se desfășoară rapid, iar nesiguranța, incertitudinea și neîncrederea nasc în noi dorința de a fi mai conectați la ce se întâmplă, pentru a ne pregăti și proteja în fața oricărui potențial pericol.

Trăim într-o lume vastă și complexă în care adevărul are mereu mai multe fețe. Vine însă un moment în care adevărul se reduce doar la alb și negru, pierzându-și toate nuanțele gri. Acesta este războiul. Războiul este despre cel mort și cel ce omoară, iar orice acțiune de justificare nu poate în nici un caz absolvi un criminal de crima sa.

În vigilența noastră continuă trebuie să înțelegem că anume aceste încercări de a motiva acțiunile, de a cauta justificare, legitimitate sau îndreptățire, sunt moduri de propagandă care răspândesc doctrina politică a Kremlinului, iar noi, oamenii de rând avem datoria de a nu le răspândi inconștient.

Slabeste rapid si usor cu ajutorul Lipovon. Ingrediente naturale. Livrare imediata.

Deci care sunt declarațiile la care ar trebui să fim atenți și cum răspundem la ele?

1. SUA nu este mai bună decât Rusia, oriunde au intrat, au provocat un dezastru. SUA are un istoric destul de rușinos și reprobabil în intervențiile sale militare. Nu putem uita de acțiunile sale în Afganistan, Iraq sau Kosovo. Prin aceste acțiuni, SUA plătește cu reputația sa și pune la îndoială capacitatea sa de a exercita putere pe scena globală. Este asta destul? Nu! Aceste acțiuni militare trebuie condamnate și pedepsite, iar comunitatea internațională trebuie să învețe din aceste eșecuri soldate cu pierderi umane pentru a nu mai repeta grozăvii similare. Mai mult decât atât, ele sub nici o formă nu justifică o invazie a unui stat suveran! Cu toții trebuie să conștientizăm că trăim într-o lume complexă în care o persoană, instituție sau guvern pot face lucruri rele și lucruri bune în același timp, deci ca să fii împotriva Rusiei nu e neapărat nevoie să susții toate acțiunile SUA în decursul istoriei sale. Orice încercare de a dezbate cine e rău sau cine e bun diluează atenția și discuția despre ororile războiului curent.

2. NATO a provocat Rusia să invadeze Ucraina. Invadarea Ucrainei de către Rusia a avut loc după ce încercările diplomatice de discuție au eșuat. Un lucru extrem de important legat de aceste negocieri este faptul că cererile Rusiei nu au fost niciodată direcționate către Ucraina, ci către NATO și liderii UE. Rusia nu a cerut Ucrainei să nu adere la NATO, ci Alianței să refuze aderarea Ucrainei la bloc. Mai mult decât atât, cererile de scoaterea trupelor NATO din țările UE care au aderat după 1997, inclusiv România, nu au nici o legătură cu Ucraina. Prin aceste cereri, și prin afirmația că NATO a provocat Rusia, Kremlinul de fapt respinge dreptul de autodeterminare a statelor suverane, de a decide asupra siguranței și viitorului lor, încercând să justifice atacul Rusiei drept un răspuns necesar la o provocare inexistentă.

3. De ce sărim în ajutorul refugiaților ucraineni dar nu putem avea grijă de oamenii săraci din România? Din nefericire, România în continuare are cea mai înaltă rată de oameni săraci din UE. Incontestabil, aceasta este una din problemele principale ale țării care trebuie sa fie adresată în mod prioritar. Afirmația legată de refugiații ucraineni sugerează însă că un fel de ajutor îl exclude neapărat pe altul, ceea ce este FALS. Mai mult decât atât, ea are scopul de a diminua atenția și ajutorul pentru refugiații ucraineni.

Sărăcia din România este o problemă sistemică care are nevoie de o soluție sustenabilă și de lungă durată. Ajutor sub forma de hrană sau donații s-au făcut și de fac mereu, dar ele însă nu pot scoate oamenii din sărăcie, pot doar atenua problema lor temporar. În situația din Ucraina însă exact de acest lucru e nevoie, de atenuarea suferinței și problemelor temporar, pentru a da oamenilor timp și posibilitate de a-și găsi rudele, sau de a se integra în țara gazdă. Mobilizarea extraordinară a românilor trebuie doar de lăudat. Solidaritatea ne face o comunitate mai puternică și mai unită, care se poate transforma într-o societate activă, civică și responsabilă ce poate pune capăt sărăciei și altor probleme majore din țară.

4. Ucraina a furat teritoriile României. Incontestabil România a pierdut o parte semnificativă din teritoriile care aparțineau Regatului României Mari în perioada interbelică, care astăzi sunt parte din Ucraina. Ceea ce omite această afirmație este însă faptul că Uniunea Sovietică a fost defapt cea care a anexat Basarabia și Bucovina de Nord în urma tratatului Ribbentrop–Molotov, iar după destrămarea ei, aceste teritorii au revenit Republicii Moldova și Ucrainei. În concluzie, ideea că Ucraina a furat teritoriile României servește mai departe narațiunii Rusiei ca Ucraina este un stat fabricat de USSR care nu trebuie să existe. Toate aceste afirmații și întrebări sunt folosite de persoane publice dubioase, de la politicieni la jurnaliști care fie au interese personale sau duc lipsă de profesionalism, cod deontologic sau discernământ.

Acum, mai mult ca oricând avem nevoie de o reformă a Consiliului Național al Audiovizualului care să includă ca obiectiv principal combaterea știrilor false atat în mass-media cât și pe rețelele sociale, asigurând în același timp, libertatea de exprimare, așa cum este prevăzută în Constituția României. Decretele prezidențiale în timpul stării de urgență sunt periculoase, pentru că lasă spațiul unor potențiale abuzuri de putere, ori această problema nu este una existentă doar pe timp de război, ci una care mocnește de ani de zile, gata să explodeze în cele mai tensionate și dificile momente. Pentru noi, aceste întrebări și discuții vin dintr-o nevoie foarte naturală de a înțelege ce se întâmplă, cum s-a ajuns aici și cum se poate termina această grozăvie. În acest fel însă, ajungem să cădem în capcană și să avem discuții dezbinatoare cu rudele și prietenii noștri. Mai mult decât atât, propaganda stimulează diseminarea știrilor false pe care le tot vedem prinzând aripi în spațiul public - de la existența unui guvern nazist ucrainean, a unor laboratoare biologice americane pe teritoriul Ucrainei, sau justificarea bombardării maternității din Mariupol pentru că era folosită de forțele armate extremiste ucrainești. Trebuie să înțelegem că scopul principal al știrilor false nu este să credem minciuni, ci să punem la îndoială toată realitatea noastră pentru a răspândi propaganda mai ușor. Scopul final al propagandei însă, este de a manipula, destabiliza și dezbina comunitățile noastre. În aceste vremuri tulburi, adevărul însă rămâne unul singur - războiul nu are nici o justificare! Iar cel mai important lucru pentru a supraviețui acestui război, este sa ne avem unii pe alții.

Mihaela Siritanu este Co-președintele Volt Romania, un partid pan-european parte din mișcarea politică Volt Europa prezentă în 16 state membre UE. După o experiență de 5 ani în finanțe, management de proiecte și politici publice în sectorul non-profit, Mihaela a contribuit la fondarea mișcării Volt Europa, unde, în calitate de Trezorier, a pus bazele guvernării interne, strategiei și managementului financiar în interiorul partidului. Mihaela deține o diploma de Licență în Business și Economie de la Universitatea Martin Luther Halle Wittenberg, Germania și în prezent urmează un program de Master în Politici Publice la Universitatea Warwick din Marea Britanie. Competențele și interesele sale principale sunt economie politică, administrație publică și politica externă.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Despre ce vrei sa scriem?

Avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate în timpul atacurilor masive cu rachete rusești din Ucraina

Avioanele de luptă ale NATO au fost mobilizate după ce Rusia a lansat atacuri masive cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, 19 aprilie....

Șeful CIA avertizează că Ucraina va pierde războiul anul acesta, dacă SUA nu îi vor trimite noi ajutoare militare

Directorul CIA, William Burns, a avertizat, joi, 18 aprilie, că, fără sprijinul SUA, Ucraina are slabe șanse să supraviețuiască și anul acesta atacului rusesc, potrivit CBS News. Ucraina...