Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin-Democrate și candidat la funcția de cancelar al Germaniei din partea blocului de opoziție CDU/CSU, propune crearea unui grup de contact format din Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia care să elaboreze propuneri pentru o ordine europeană postbelică în Ucraina, scrie DW.
Împreună cu Statele Unite, aceste patru țări, potrivit liderului CDU, „au suficient potențial politic, economic și militar și capacitatea de a influența formarea ordinii politice în Europa după războiul agresiv al Rusiei. Acesta este motivul pentru care autoritățile acestor patru țări ar trebui să înființeze chiar acum un grup de contact format din șefi de guvern sau miniștri de Externe, potrivit lui Merz.
Liderul CDU a subliniat două condiții necesare pentru cooperare și elaborarea de propuneri. În primul rând, propunerile pentru un plan de pace nu ar trebui să fie înaintate doar de Germania, „ci doar în strânsă coordonare cu acești parteneri europeni”. În al doilea rând, țările din Europa Centrală și de Est, și în special Ucraina, „nu ar trebui să aibă niciodată impresia că harta politică a Europei este redesenată pe la spatele lor”.
Fără a nominaliza niciun politician german, președintele CDU a criticat apelurile pentru „încheierea rapidă” a unui acord de pace între Ucraina și Moscova. Negocierile trebuie să aibă loc numai atunci când Moscova își dă seama că noi câștiguri teritoriale nu sunt posibile prin mijloace militare, a declarat Friedrich Merz.
„Renunțarea la apărarea suplimentară a Ucrainei, pe de altă parte, ar putea duce la pace (și la sfârșitul Ucrainei) mai repede, dar în condiții care ar putea fi acceptabile pentru doamna Wagenknecht și AfD” (pro-ruse n.r), a declarat liderul CDU, citat de Reuters, referindu-se la pozițiile politice ale Uniunii Sarah Wagenknecht și Alternativei pentru Germania. „Astfel, aceasta nu va mai fi Europa și libertatea pentru care au luptat părinții fondatori ai UE și popoarele din Europa de Est după prăbușirea Uniunii Sovietice”, a spus Merz.
Anterior, într-o declarație comună, prim-miniștrii celor două state federale estice Saxonia și Brandenburg, Michael Kretschmer și Dietmar Woidke, precum și șeful CDU din Turingia, Mario Voigt, au cerut guvernului german să depună mai multe eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Victoria Ucrainei în războiul purtat împotriva sa de către Rusia ar trebui să însemne recâștigarea controlului asupra teritoriului său și o situație în care Rusia încetează să mai atace, a declarat Merz într-un interviu acordat tabloidului Bild la sfârșitul lunii septembrie.
„Ucraina nu va fi niciodată capabilă să învingă Rusia (militar - n.r.), dar acesta nu a fost niciodată obiectivul”, a declarat liderul opoziției germane. „Dar pentru mine, victoria înseamnă că trebuie să-și recapete suveranitatea asupra teritoriului său. Iar Rusia trebuie să înceteze să mai atace această țară. Trebuie să facem tot posibilul pentru a face Rusia să vadă inutilitatea continuării războiului cu utilizarea forței militare. Și suntem încă foarte departe de asta”.
Potrivit evaluării sale, după doi ani și jumătate de război, rezultatul a fost „destul de teribil și foarte sobru”. „Am acționat prea târziu și am făcut prea puțin”, a spus Merz când a fost întrebat dacă ar oferi «un sprijin mai convingător și mai consistent» Kievului dacă ar deveni cancelar federal.
Publicația germană Die Zeit a scris despre planurile cancelarului Scholz „în următoarele săptămâni” de a-l suna pe Putin, cu care nu a mai vorbit din decembrie 2022. Și deși purtătorul de cuvânt de la Kremlin Dmitri Peskov a dat asigurări că Berlinul nu a făcut încă o cerere pentru o astfel de conversație, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebeshreit, nici nu a confirmat, nici nu a infirmat astfel de planuri. El a remarcat doar: „Cancelarul a spus în repetate rânduri că la momentul potrivit va vorbi din nou cu Putin la telefon”.
Însuși Scholz, vorbind cu cetățenii în cadrul Zilei Unității de la Schwerin pe 2 octombrie, a spus că Occidentul se confruntă în prezent cu sarcina de a crea toate condițiile pentru organizarea unei conferințe internaționale la care vor veni reprezentanții Kievului și Moscovei.
„Avem deja nevoie de o conferință la care să participe atât Ucraina, cât și Rusia”, a spus Olaf Scholz. Potrivit acestuia, este necesar să aruncăm o privire mai atentă asupra diferitelor posibilități pentru ca „operațiunile de luptă din estul Europei să nu dureze la nesfârșit”.
De menționat că la începutul lunii septembrie, cancelarul Germaniei s-a exprimat deja într-un mod similar și a vorbit despre sosirea momentului în care merită căutată o „ieșire din situație”. În același timp, ziarul italian La Repubblica a relatat despre elaborarea de către Scholz a propriului plan de reglementare a păcii, care, printre altele, includea concesiuni teritoriale din partea Ucrainei. Deși guvernul german nu a confirmat oficial existența planului de pace al lui Scholz, el vorbește din ce în ce mai des despre reglementare, scrie focus.ua.
În același timp, trebuie remarcat faptul că Germania nu este singura țară europeană care recent a sugerat necesitatea unei reglementări pașnice cât mai curând posibil. De exemplu, Elveția, care a coorganizat cu Ucraina „Summitul pentru pace” în iunie 2024, a susținut în mod neașteptat inițiativa chinezo-braziliană „Prietenii păcii”, căreia li se pot alătura „oameni cu idei similare” interesați să rezolve „ Criza ucraineană”.
„Această platformă oferă o alternativă la discursurile beligerante venite atât din partea ucraineană, cât și din partea rusă”, a explicat decizia Bernei, reprezentantul MAE elvețian, Nicolas Bideau. În schimb, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, afirmând că acest pas provoacă dezamăgire, a adăugat, că „formula de pace” a lui Volodimir Zelenski poate fi singura bază pentru reglementare. Berna a răspuns că „formula lui Zelenski” nu este singurul plan care poate și ar trebui să fie discutat.
Politologul ucrainean Volodimir Fesenko, comentând recentele declarații a declarat pentru Focus: „După părerea mea, nu este necesar să vorbim despre un adevărat dezgheț diplomatic în relațiile cu Federația Rusă până la sfârșitul războiului. Declarații individuale provenind din gura liderilor din diferite țări reflectă logici diferite și motive diferite.
Numind tactica cancelarului german un joc care nu are nicio legătură cu dorința de a se împăca cu Federația Rusă, expertul a adăugat: „În acest fel, Scholz încearcă să-și aleagă poziția optimă înainte de alegerile parlamentare din Germania, care vor va avea loc în 2025. În plus, Scholz speră că acum este posibil să se înceapă să verifice în mod activ pregătirea lui Putin pentru negocieri reale, astfel încât imaginea să devină mai clară înainte de summitul G20 (liderii țărilor G20 se vor întâlni la Rio de Janeiro în noiembrie 18-19).
Fesenko și-a exprimat convingerea că atunci când politicienii occidentali sunt primii care își declară disponibilitatea de a negocia cu Putin, liderul de la Kremlin percepe acest lucru ca pe un semn de slăbiciune.
La rândul său, politologul Viktor Nebojenko, vorbind pentru Focus, subliniază următoarele: „Într-adevăr, în ultimele zile, a existat o creștere a numărului de diverse declarații „pașnice” ale liderilor străini. Și în timp ce, de exemplu, declarația lui Fico este de înțeles, deoarece el își declară în esență perspectiva politică atunci când vorbește despre restabilirea „relațiilor normale” cu Rusia, cazul germanilor este mult mai complicat. Fapt este că, începând din 2008, axa Berlin-Moscova-Beijing a început să se formeze între Germania și Rusia lui Putin. Până în 2014, această alianță a apărut deja ca o axă antiamericană clară. Germania a furnizat tehnologie și bani, Rusia a furnizat minerale, iar China a fabricat produse”.
Expertul, amintind că la începutul războiului la scară largă, Occidentul, reprezentat de Statele Unite, a fost cel care a forțat Germania să se separe de Rusia și să ajute Ucraina, a declarat: „În primele șase luni ale războiului ruso-ucrainean la scară largă, autoritățile germane au făcut tot posibilul să „bucleze”, asta până când un grup de patrioți - americani, germani, ruși sau ucraineni - au aruncat în aer Nord Stream. După aceea, Germania a trebuit să se orienteze către Statele Unite, care au adus propriile gaze naturale lichefiate. Ca urmare, Germania a pierdut energia foarte ieftină din Rusia, iar acum este foarte, foarte dificil. Dar, în ciuda faptului că legăturile Germaniei cu Rusia și, într-o anumită măsură, chiar și cu China au fost rupte, de fapt, într-un sens geopolitic, ele sunt încă atrase una de cealaltă.”
Putin înțelege că Germania este puternic dependentă de Statele Unite, notează Viktor Nebojenko, și de aceea „oferă un sprijin enorm fostei RDG”. „Cu un pic mai mult din acest sprijin, jumătate din Germania va susține poziția Kremlinului, pentru că Putin încearcă să pună presiune maximă pe Berlin pentru a-l apropia de Moscova, ignorând Ucraina. Acesta este motivul pentru care Putin nu va reduce presiunea asupra Ucrainei, dar nici nu o va crește asupra Germaniei, pentru că acolo este deja enormă”, subliniază politologul.
Subliniind că presiunea Rusiei asupra Germaniei dă deja roade, Viktor Nebojenko a declarat: „În patru regiuni mari din Germania, alegerile recente au fost câștigate de Alternativa pentru Germania și de celebra Sarah Wagenknecht, o femeie fantastică, aproape un fuhrer. I-am ascultat discursurile antiucrainene de mai multe ori și pot să vă asigur că Marine Le Pen nu a fost nici măcar aproape, iar propagandiștii ruși de vârf fumează nervos pe margine. Un alt lucru este că Germania, la fel ca China, și-a dat seama că Putin este un aventurier și dorește ca el să fie înlocuit de cineva care va semna un acord de pace cu Ucraina cât mai curând posibil.”
Politologul subliniază că, imediat după semnarea tratatului de pace, Germania va găsi un limbaj comun cu Federația Rusă în modul turbo, iar Ucraina va fi forțată să acționeze ca un observator pasiv, deoarece nu va putea face nimic în această privință.