Kremlinul încearcă să liniștească rușii panicați de prăbușirea rublei

Kremlinul a încercat să îi asigure pe ruși că nu vor fi afectați de prăbușirea bruscă a rublei, care a atins cel mai scăzut nivel de la invazia Ucrainei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că devalorizarea rublei cu 8,5% de miercuri, 27 noiembrie, este irelevantă, ignorând aparent îngrijorările analiștilor privind creșterea costurilor de import și „panica” valutară.

„Rușii nu vor observa creșterea cursului dolarului, deoarece sunt plătiți în ruble”, a declarat el cu încredere reporterilor.

Lovită de puternicele presiuni inflaționiste legate de sancțiunile occidentale și de cheltuielile Kremlinului pentru războiul de aproape trei ani din Ucraina, rubla rusă a pierdut 35% din valoare de la începutul lunii august.

Acum se tranzacționează la aproximativ 114,5 față de dolarul american - cel mai scăzut nivel din martie 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina.

Săptămâna trecută, SUA a impus sancțiuni suplimentare asupra Gazprombank, a treia cea mai mare bancă din Rusia. Acest lucru complică plățile externe pentru gazul rusesc și, de asemenea, îngreunează tranzacțiile valutare.

Banca centrală a Rusiei a reacționat la prăbușirea rublei prin suspendarea tranzacțiilor valutare până în 2025, iar comercianții au declarat că a existat un sentiment crescând de teamă.

Analiștii de la BSC Financial Group, cu sediul în Rusia, au declarat că scăderea valorii rublei „seamănă cu panica într-un mediu de incertitudine”.

Pentru Vladimir Putin, economia rusă aflată în dificultate și orientată spre război este una dintre cele mai serioase preocupări ale sale.

Sancțiunile occidentale au făcut ca produsele să fie mai scumpe la cumpărare, iar accentul pus pe cheltuielile militare a alimentat inflația salariilor.

Kremlinul a oferit bonusuri uriașe pentru înrolarea în armată și a plătit, de asemenea, salarii excesive lucrătorilor din industria de armament.

Analiștii au reproșat băncii centrale ruse că a subestimat impactul sancțiunilor occidentale.

Dmitri Pianov, prim-vicepreședinte al VTB, a declarat: „Credem că ponderea importurilor de bunuri de consum în coș este de 25%, astfel încât această transmitere este mai puternică.

„Modelele noastre arată un efect de cinci ori mai puternic decât cel al băncii centrale”.

Potrivit unor analiști, banca centrală rusă intenționează să reacționeze la scăderea rublei prin majorarea ratelor dobânzilor de la 21% - deja cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii - la aproximativ 25%.

Critici din partea unor oligarhi

Politica monetară strictă a băncii centrale a atras critici din ce în ce mai mari din partea principalilor industriași ai țării, precum baronul metalelor Oleg Deripaska și Serghei Cemezov, influentul șef al conglomeratului de apărare Rostech. Organizația lui Cemezov este responsabilă pentru fabricarea multor echipamente necesare pentru frontul rușilor din Ucraina. „Este ca și cum medicamentul este mai dăunător decât boala”, a declarat miercuri președintele Severstal Aleksei Mordașov, citat de RBC, la o conferință la Sankt Petersburg. „Avem nevoie de discuții serioase pe această temă. Aceasta este o situație probabil fără precedent în istoria lumii moderne, când rata băncii centrale este de 2,5 ori mai mare decât inflația și încă nu încetinește.”

Cum se formează, de fapt, cursul dolarului?

Într-un context marcat de instabilitate economică și sancțiuni internaționale, evaluarea rublei devine tot mai dificilă. La nivelul pieței internaționale, cotațiile valutare sunt adesea volatile, iar pe Forex, dolarul a depășit rapid pragul de 114 ruble, iar euro a ajuns la 120. Totuși, aceste valori nu reflectă neapărat realitatea, având în vedere că nu toți actorii economici din Rusia au acces la piețele externe, iar sursa cererii și ofertei este adesea greu de urmărit.

Sofia Donțec, economist la „T-Investiții”, consideră că cea mai bună referință pentru stabilirea unui curs echitabil al rublei este yuanul chinezesc, care se tranzacționează pe Bursa din Moscova. În această perioadă, yuanul a crescut ușor față de rubla rusească, ceea ce sugerează că dolarul ar putea fi aproximativ 108 ruble, un nivel care se aliniază cu cursul oficial al Băncii Centrale.

În același timp, Banca Centrală a Rusiei reglează cursurile printr-un sistem bazat pe tranzacțiile valutare interbancare și operațiunile „over-the-counter” (piețe neorganizate sunt mai puțin cunoscute publicului larg), care sunt însă tot mai opace și greu de urmărit de către observatorii externi. Aceste mecanisme, alături de reglementările impuse pentru vânzarea valutei, creează o imagine falsă a stabilității rublei.

Ce cauzează deprecierea rublei?

Există mai multe motive pentru prăbușirea rublei, iar fenomenul nu este doar o consecință a sancțiunilor economice, ci și o manifestare a unor dezechilibre interne. În octombrie, economiștii încă prognozau un curs de 94,5 ruble pentru dolar, dar situația s-a schimbat rapid. Iată principalele cauze:

-Deficitul de valută străină: Rusia se confruntă cu un deficit estimat la 2–4 miliarde de dolari pe lună, ceea ce a provocat o scădere semnificativă a rezervelor valutare.

-Exportatorii vând mai puțină valută: În ultimele luni, guvernul a slăbit reglementările care obligau exportatorii să vândă o parte din veniturile în valută pe piața internă, iar aceștia au preferat să păstreze valuta într-un context economic incert.

-Scăderea prețului petrolului: Deși la începutul toamnei prețul petrolului se menținea în jurul valorii de 80 de dolari pe baril, acum acesta a scăzut la 73 de dolari din cauza unui armistițiu posibil în Orientul Mijlociu și a unei creșteri a producției din Statele Unite. Aceasta a afectat direct veniturile Rusiei, care depinde în mare măsură de exporturile de petrol și gaze.

-Creșterea cererii de importuri: Pe măsură ce se apropie sărbătorile, cererea pentru produse importate a crescut, iar acest lucru a generat o presiune suplimentară asupra pieței valutare rusești.

-Creșterea cheltuielilor guvernamentale: Ministerul Finanțelor al Rusiei și-a mărit cheltuielile, iar o parte dintre acestea sunt destinate achizițiilor din import, ceea ce a necesitat o suplimentare a cererii de valută.

-Sancțiunile economice suplimentare: La mijlocul lunii noiembrie, Statele Unite au impus noi sancțiuni, vizând inclusiv Gazprombank, care până acum era unul dintre principalii actori financiari din comerțul cu resursele energetice ale Rusiei.

Racheta „Oreșnik” și escaladarea geopolitică

Recent, Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică, „Oreșnik”, ca răspuns la atacurile asupra regiunilor rusești de graniță. Deși acest gest militar a fost un semnal de forță, experții economici din cadrul Raiffeisenbank consideră că el nu va contribui semnificativ la întărirea rublei. Mai degrabă, escaladarea tensiunilor geopolitice va adânci instabilitatea economică și va menține presiunea asupra monedei ruse.

„Super-racheta” Oreșnik a Rusiei, un truc propagandistic pentru a speria Occidentul după ce bluful nuclear al lui Putin a eșuat VIDEO

Noua „super-armă” Oreșnik a lui Vladimir Putin, despre care se spune că ar fi capabilă să schimbe echilibrul în războiul din Ucraina, pare să fie doar o altă invenție propagandistică...

Soluția găsită de un laureat al premiului Nobel pentru Economie pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Donald Trump, președintele ales, ar putea scoate rapid Rusia din Ucraina, crede Simon Johnson, câștigător al Premiului Nobel pentru Economie în 2024, care a spus că o astfel de acțiune ar...