Planificatorii fenomenelor militare și erorile de calcul

Un calcul poate fi eronat din două motive: fie deoarece au fost folosite date eronate, fie deoarece a fost folosită o metodă de calcul nepotrivită. În ambele situații, rezultatul calcului va fi evident greșit.

Interesant este de văzut dacă, în prezența unui calcul evident greșit, ne putem da seama ce a dus la acea greșeală, fără să știm ce metodă de calcul a fost preferată, ori ce date au fost luate în calcul, de a dat acel rezultat greșit?

Răspunsul este că uneori putem să ne dăm seama, alteori nu. Depinde foarte mult de complexitatea calculului și de modul în care ne dăm seama că rezultatul este unul eronat.

Planificatorii fenomenelor militare (de la simpla instrucție de front a unei grupe de soldați în termen și terminând cu un război generalizat) utilizează o gamă largă de calcule, în determinarea necesarului de resurse (umane, materiale, financiare, de timp, de spațiu etc.) și a modalităților eficiente și efective de îndeplinire a misiunilor ordonate.

De unde și posibilitatea ca unele dintre aceste calcule să dea rezultate greșite, ceea ce ar duce automat la soluții greșite de pregătire, operare, conducere și control al acțiunilor de luptă, operative și tactice.

Este suficient ca să fie luată în calcul altă probabilitate de lovire a țintei decât cea reală, pentru un anumit tip de muniție și, în consecință, să fie alocată o cantitate de muniție mai mică decât cea corectă, pentru ca un avion să decoleze într-o misiune de lovire fără să aibă șanse de a lovi ținta ordonată. Adică, un avion (care costă zeci de milioane) cu pilot (instruit ca luptător aerian în mii de ore de zbor) este ridicat în aer, trimis la țintă (adică expus doborârii lui de către inamic) și adus înapoi (dacă a avut noroc să scape de apărarea aeriană a inamicului) degeaba, deoarece muniția pe care o purta la bord s-a dovedit insuficientă pentru a garanta probabilistic lovirea țintei ordonate.

Sau, într-o altă situație, este suficient ca un avion de luptă să fie corect armat conform datelor corecte despre țintă, dar traseul lui de zbor și/sau manevrele de apropiere de țintă sau de angajare la țintă să fie să fie introduse în altă formulă decât cea necesară pentru calculul traseului de zbor și/sau manevrele de apropiere de țintă și de angajare la țintă, pentru ca întreaga misiune de zbor să fie ratată. Cu șanse mari să pierdem și avionul de zeci de milioane, precum și pilotul super pregătit în mii de ore de zbor.

La fel este și cu războiul, ca atare. Este suficient ca să fie luate în calcul câteva date eronate, ori să fie folosite date corecte într-o formulă (sau mai multe) de calcul nepotrivite pentru situația concretă, pentru ca obiectivele acelui război să fie ratate.

Diferența dintre calculele pentru misiunea unui pilot de luptă și calculele pentru un război constă în faptul că pilotul execută o misiune punctuală și doar dacă scapă va mai apuca să execute și vreo altă misiune, mai bine calculată decât cea ratată, pe când războiul presupune mii de asemenea misiuni, dintre care doar o parte ar putea fi ratate din cauza calculului greșit, cel de la începerea războiului, restul de misiuni putând fi realocate, după repararea greșelilor inițiale de calcul.

Desigur, aici vorbim despre situații generice, cu indivizi (planificator, comandant, executant) normali ca inteligență, pregătire și motivare pentru luptă. Din aceia care pot recunoaște o greșeală proprie și pot interveni fie pentru corectarea calculului, fie pentru limitarea efectelor adverse ale calculului greșit. Sau dintre cei care le permit celor din jur să îi tragă de mânecă, atunci când au greșit.

Sunt însă nenumărate exemplele din istoria militară a omenirii, în care comandanții și șefii persistă în a folosi un calcul evident eronat, insistând pe ordine, directive și indicații în linie cu acea eroare, fără ca cineva să îi tragă de mânecă, deși sunt puse în pericol vieți omenești, ca să nu mai vorbim despre eșecul unui război.

Situații în care degeaba am mai încerca noi să ne dumirim dacă eroarea provine din luarea în calcul a unor date eronate sau dintr-o metodă de calcul nepotrivită cu obiectivele de atins.

Așa și cu Putin și ai săi. Este evident că rezultatul calculului pe baza căruia a pornit războiul Federației Ruse cu Ucraina a fost unul complet greșit. Oare mai contează însă dacă greșeala de calcul provine din date eronate sau din metode nepotrivite de prelucrare a acelor date?

Pentru situația de față nu mai contează. Va conta când vom ajunge să învățăm lecțiile din această aventură criminală moscovită, care ar fi trebuit să se termine deja, dacă am fi avut de a face cu inși cât de cât normali, în loc de Putin și ai lui.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

De ce avioanele SUA au apărat Israelul, dar nu și Ucraina. „Este foarte stupid, este ipocrizie”

O explicație ar fi dată de balanța puterii nucleare. Rusia deține arme nucleare și propagandiștii ei amenință periodic cu folosirea lor, susține „The Atlantic“. Pentru oamenii din...

Reacția lui Zelenski după atacul rusesc de la Cernihiv: ”Nu s-ar fi întâmplat dacă Ucraina ar fi primit suficiente echipamente de apărare”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă miercuri că armata ucraineană nu a putut să împiedice un triplu atac rusesc în oraşul Cernihiv, din cauza lipsei mijloacelor de apărare...