În ciuda războiului, în Ucraina viața merge mai departe, iar tinerii chiar au curajul să se căsătorească. Există însă o mare problemă când vine vorba de invitați, relatează BBC într-un reportaj realizat la Odesa, oraşul din sudul Ucrainei cu ieşire la Marea Neagră.
Postul britanic a luat parte la nunta a doi tineri, Serhii şi Tania, și apoi le-a făcut publică povestea.
Nori negri de furtună ameninţau să dea peste cap nunta de pe plajă a lui Serhii şi Tania. Dar, în timp ce cuplul cobora scara lungă şi albă pentru a-şi întâmpina invitaţii, scaunele goale semnalau că există o problemă şi mai mare: în total, jumătate dintre invitaţii lor lipseau.
Familia şi prietenii lor şi-au cerut scuze, dar au explicat că riscul de a participa la nuntă ar fi fost prea mare. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost prinşi de una dintre echipele de recrutare, care umblă acum pe străzile din Ucraina?
Cu mulţi dintre soldaţii săi morţi, răniţi sau epuizaţi, guvernul ucrainean şi-a intensificat eforturile de a mobiliza mai mulţi oameni. O nouă lege, introdusă în luna mai, prevede ca fiecare bărbat cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani să-şi înregistreze datele într-o bază de date electronică pentru a putea fi chemat la recrutare. Ofiţerii de recrutare sunt în căutarea celor care evită să se înregistreze, iar tot mai mulţi bărbaţi care nu doresc să servească în armată sunt nevoiţi să se ascundă.
Tania spune cu glas şoptit că înţelege de ce prietenii şi familia ei nu vor să lupte. Tatăl ei a fost ucis pe linia frontului în octombrie, în timpul bătăliei prelungite pentru Avdiivka, iar tânăra de 24 de ani este acum îngrozită de faptul că şi noul ei soţ ar putea fi recrutat. "Nu vreau ca acest lucru să i se întâmple familiei mele de două ori", spune ea.
După mai bine de doi ani de război, aproape toată lumea cunoaşte pe cineva care a fost ucis. Veşti sumbre au curs de pe front, despre Ucraina, care este depăşită numeric şi ca armament.
La telefon, prietenul de 15 ani al cuplului, Maksîm, spune astfel de poveşti. Printre cei morţi se numără 12 prieteni şi cunoştinţe ale acestuia. "În Ucraina sunt mai mult de un milion de poliţişti, de ce să lupt eu, când ei nu sunt?", spune el. Maksîm, care are o fetiţă şi o soţie însărcinată în şapte luni, a transmis că îi pare rău că a ratat nunta, dar că se teme să nu fie "înhăţat" de ofiţerii de recrutare pe care îi aseamănă cu "bandiţii".
Echipele de mobilizare au o reputaţie înfricoşătoare, în special în Odesa, pentru că scot oamenii din autobuze şi din gări şi îi duc direct la centrele de înrolare.
Pentru cei care evită recrutarea, transportul public este acum ceva interzis. La fel şi restaurantele, supermarketurile şi excursiile de weekend în parc pentru a juca fotbal.
"Mă simt ca şi cum aş fi într-o închisoare", spune Maksîm.
Într-o dimineaţă de marţi, 12 ofiţeri de recrutare au descins în gara principală din Odesa, conduşi de un marinar veteran experimentat, Anatoli, şi de omologul său mai tânăr şi mai musculos, Oleksii. Aceştia au străbătut parcul, oprindu-i pe bărbaţii de vârstă militară, pentru a verifica dacă sunt înregistraţi în baza de date. Dar perechea bine antrenată a avut dificultăţi în a găsi bărbaţi eligibili. Cei mai mulţi erau fie prea tineri, fie primiseră un fel de scutire. După câteva ore, Anatoli a recunoscut că este foarte posibil ca bărbaţii să se ascundă de ei.
"Unii oameni fug de noi. Acest lucru se întâmplă destul de des", recunoaşte el. "Alţii reacţionează destul de agresiv. Nu cred că aceşti oameni au fost educaţi bine", adaugă fostul marinar.
La centrul de înrolare de după colţ, un bilet optimist lipit pe uşă îi anunţa pe potenţialii recruţi că cei care au venit voluntar pot sări peste cozile de aşteptare. Dar nu au existat cozi. Un bărbat stătea singur şi aştepta să fie văzut. Când reporterul l-a întrebat dacă se afla acolo din proprie iniţiativă, a răspuns că fusese "răpit" în acea dimineaţă şi adus împotriva voinţei sale. "Ofiţerii m-au înconjurat, aşa că nu am putut fugi", a bâlbâit el, în stare de şoc. "Sunt terminat", a mărturisit el.
Această ultimă campanie de recrutare a deschis falii incomode în societate, nu doar între cei care servesc şi cei care evită recrutarea, ci şi între prietene, pentru că unele au parteneri pe front, iar altele îşi ascund iubiţii acasă.
Subiectul mobilizării se strecoară în aproape toate conversaţiile, care apoi devin adesea aprinse. Luna trecută, cineva a aruncat un explozibil în grădina casei unui ofiţer de înrolare.
Există o neîncredere izbitoare în rândul bărbaţilor care aleg să nu se înroleze. Aceştia nu au încredere în ofiţeri, după ce s-a descoperit că unii au luat mită pentru a ajuta oamenii să fugă din ţară. Nu au încredere nici în faptul că vor fi instruiţi în mod adecvat.