The Big Backfire. Războiul din Ucraina, cea mai mare greșeală de strategie a lui Putin. „E o pierdere colosală pentru el - colosală!”

Luni, 16 Mai 2022, ora 21:45
17381 citiri
The Big Backfire. Războiul din Ucraina, cea mai mare greșeală de strategie a lui Putin. „E o pierdere colosală pentru el - colosală!”
Președintele rus Vladimir Putin

Decizia Finlandei, care are una dintre cele mai bine echipate și mai avansate armate din lume, de a susține aderarea la NATO reflectă o gravă gafă strategică a președintelui rus Vladimir Putin, care va redefini echilibrul de securitate în Europa, indiferent de rezultatul final al războiul din Ucraina.

„Este o pierdere colosală pentru Putin – colosală”, a spus fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb, care a susținut ca țara sa să se alăture alianței încă din 2008 când Rusia a invadat Georgia.

Finlanda nu numai că are o graniță terestră de 1.300 de kilometri cu Rusia, dar oferă capacități puternice de apărare și securitate pregătite pentru luptă în fiecare domeniu - pe uscat, pe mare, în aer și în spațiul cibernetic.

Ca națiune parteneră NATO, forțele și sistemele de arme ale Finlandei sunt deja interoperabile cu SUA și alte puteri occidentale, spre deosebire de Ucraina, care se bazase în mare măsură pe echipamente și materiale de fabricație sovietică.

Împreună cu Suedia, ai cărei lideri se așteaptă să susțină aderarea la NATO în zilele următoare, Finlanda își afirmă puterea navală în Marea Baltică și, în calitate de expert în războiul pe vreme rece, poate proiecta putere în nordul arctic - o zonă de creștere strategică importantă, deoarece schimbările climatice deschid noi căi navigabile.

În timp ce mișcarea Finlandei a fost salutată în capitalele occidentale, a fost rapid denunțată la Moscova, unde ministerul de externe a amenințat cu represalii „militare-tehnice”.

Unii oficiali ruși au avertizat anterior că aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar determina Kremlinul să desfășoare arme nucleare suplimentare în regiunea baltică.

În mod previzibil, nu a existat nicio recunoaștere de la Moscova că propriile acțiuni ale Rusiei au condus la anunțul de joi al președintelui finlandez Sauli Niinistö și prim-ministrului Sanna Marin.

Putin a ordonat invadarea Ucrainei la sfârșitul lunii februarie pe pretexte care includ o serie de nemulțumiri amare împotriva alianței conduse de SUA și a extinderii acesteia spre est.

În discursul său, recunoscând zonele separatiste din Donestk și Lugansk și justificându-și războiul, liderul de la Kremlin a menționat NATO de 40 de ori, reproșându-i acid presupusa militarizare a Ucrainei.

„Aceasta este extinderea lui Putin”

Războiul lui Putin, inclusiv încercarea lui eșuată de a pune mâna pe Kiev și de a răsturna guvernul ales democratic al președintelui Volodimir Zelenski, ar fi putut împiedica cel puțin temporar încercarea Ucrainei de a adera la NATO. Dar liderul rus a reușit acum să pună capăt a peste șapte decenii de nealiniere finlandeză și să inverseze opinia publică finlandeză de lungă durată împotriva aderării la alianță, notează Politico.

Sondajele arată acum că 70% din țară susțin aderarea la NATO – un rezultat care vine direct din decizia lui Putin de a intra în război.

„Aceasta este extinderea lui Putin”, a spus Stubb într-un interviu. „Publicul finlandez nu și-ar fi schimbat opinia dacă Putin nu ar fi invadat Ucraina”. El a adăugat: „Aceasta este o situație în care publicul finlandez a luat decizia că este timpul să se alăture NATO pe 24 februarie. Și practic au condus procesul politic.”

Dar Kai Sauer, subsecretarul de stat finlandez față politica externă și de securitate, a spus că sentimentul național – și politica de apărare – au început să se schimbe în 2014, după invazia și anexarea Crimeei de către Rusia.

„Evenimentele din Crimeea au condus la o cooperare sporită și intensificată în materie de securitate și apărare cu partenerii noștri”, a spus Sauer într-un interviu. „Și acum avem în 2022, asaltul rusesc asupra Ucrainei, încălcarea unui stat suveran, brutalități dincolo de imaginație. Deci nu este de mirare că ne reconsiderăm opțiunile.”

Și chiar dacă forțele ruse sunt acum legate de războiul lor din Ucraina, publicul finlandez gândește pe termen lung.

Există un sentiment că „Rusia poate să nu fie o amenințare pentru această generație, dar ar putea fi pentru următoarea generație”, a spus Charly Salonius-Pasternak, cercetător principal la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale. „Și, deci, nu poți să-ți lași garda jos.”

„Bine ați venit“

Se așteaptă că liderii NATO vor saluta cu căldură cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la summit-ul de la Madrid din iunie, care va fi urmat de procesul de ratificare necesar de către parlamentele din toate cele 30 de țări aliate.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care a fost izolat joi, după ce a fost testat pozitiv pentru coronavirus, a emis rapid o declarație în care a acceptat anunțul conducerii politice a Finlandei.

„Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, o democrație matură, un membru al Uniunii Europene și un contributor important în securitatea euro-atlantică”, a spus Stoltenberg. „Sunt de acord cu președintele Niinistö și cu prim-ministrul Marin că apartenența la NATO ar întări atât securitatea NATO, cât și a Finlandei. Aderarea Finlandei ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că Finlanda își decide viitorul.”

Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto a precizat că schimbarea strategică a țării sale a fost rezultatul direct al războiului ilegal al Rusiei.

„Este important să spunem că războiul început de Rusia pune în pericol securitatea și stabilitatea întregii Europe, iar actul de agresiune al Rusiei este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, a Cartei Națiunilor Unite și a principiilor OSCE [Organizația pentru Securitate și cooperare în Europa]”, a declarat Haavisto în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

„Rusia are capacitatea și disponibilitatea de a pune presiune asupra vecinilor săi prin desfășurarea rapidă a forțelor și prin aducerea a peste 100.000 de soldați la graniță fără mobilizarea populației civile din țară,” a subliniat Haavisto.

„Finlanda este un furnizor regional de securitate și ar întări și mai mult NATO ca viitor aliat”, a spus Haavisto, menționând că forțele sale armate au 280.000 de oameni, plus 900.000 rezerviști antrenați și că țara are o flotă de avioane F-28 fabricate în SUA, care vor fi înlocuite cu 64 de avioane de vânătoare F-35 care au fost comandate recent.

Revers pentru Rusia

Pentru Rusia, aderarea Finlandei la NATO prezintă o serie de provocări, în special în spațiul cibernetic, care este acum un domeniu crucial al oricărui conflict militar, și în Arctica, unde Kremlinul crede că are interese strategice enorme și a căutat să-și afirme dominația, în special având în vedere potențiale noi rute de transport maritim.

În ceea ce privește expertiza tehnologică, atât Finlanda, cât și Suedia aduc multe pe masa NATO.

„Dacă vă uitați la... trei mari furnizori de 5G din întreaga lume, aveți o companie chineză, o companie suedeză și o companie finlandeză”, a spus Sauer, subsecretarul. „Deci, dacă ne alăturăm NATO, aveți doi dintre acești furnizori de înaltă tehnologie, de asemenea, membri ai NATO”.

De asemenea, a spus Sauer, „din cauza poziției noastre geografice avem un set de abilități înalte în afacerile arctice – din punct de vedere tehnic și, de asemenea, politic. Și cred că, pe măsură ce Arctica devine din ce în ce mai importantă, este bine ca țări precum Finlanda și Suedia să contribuie și la strategia comună pentru Arctica.”

Pentru NATO, Finlanda și Suedia oferă perspectiva unor noi membri prețioși care aduc instantaneu valoare adăugată, în capacități militare — putând oferi aliaților atâta protecție cât primesc — dar și în ceea ce privește cheltuielile militare.

Într-un interviu, Jamie Shea, fost secretar general adjunct al NATO, a numit Finlanda și Suedia „superpartenere ale NATO”.

În ultimii ani, membrii NATO mai noi au tins să fie națiuni mici, mai vulnerabile din Europa de Est și din Balcani, care nu au putut face mare lucru pentru a ajuta puterile mai mari precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Canada.

Stubb, fostul prim-ministru, a spus că, în loc să reducă prezența NATO la granițele Rusiei, moștenirea lui Putin va fi acum de a fi mărit considerabil amprenta alianței.

„S-a întâmplat exact opusul față de ceea ce și-a dorit el. Alianței Nord Atlantice i se vor alătura acum două noi state, numărul 31 și 32, care sunt mai compatibile cu NATO decât au fost vreodată toate statele membre care au aderat,“ a spus Stubb.

Planurile lui Putin pentru Rusia în următorii șase ani: mai multă represiune
Planurile lui Putin pentru Rusia în următorii șase ani: mai multă represiune
Vladimir Putin a descris luna trecută prioritățile bugetare din 2024 până în 2030 – un mandat cu 12 luni mai lung decât planurile cincinale ale lui Iosif Stalin, al cărui mandat record la...
Mircea Geoană, avertisment despre raporturile cu Rusia: „Trebuie să ne pregătim pentru câțiva ani de relație tensionată”
Mircea Geoană, avertisment despre raporturile cu Rusia: „Trebuie să ne pregătim pentru câțiva ani de relație tensionată”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, la Constanţa, că trebuie să ne pregătim pentru încă cel puţin câţiva ani de o relaţie tensionată cu Federaţia...
#razboi Ucraina, #Rusia, #invazie, #Vladimir Putin, #Finlanda, #suedia, #NATO , #Rusia