Motivele pentru care România nu joacă un rol vizibil în războiul din Ucraina. Expert: ”Și dacă ar fi vrut nu ar fi putut”

Pe măsură ce statele NATO își intensifică ajutorul militar în Ucraina livrând armament și aplicând sancțiuni Rusiei, se conturează tot mai mult ideea că România ar avea interese să nu se implice în astfel de acțiuni.

Guvernul de la București ar putea fi acuzat de ”desolidarizare” prin această politică ”rezervată” privind războiul din Ucraina.

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

De altfel, statul român a alocat cele mai puține fonduri pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia dintre toate țările vecine războiului. România a donat de 50 de ori mai puțin decât Estonia și Letonia și de 600 de ori mai puțin decât Polonia. Până și Ungaria, care nu e prietenă cu Kievul, a donat dublu, potrivit unui raport publicat de Europa Liberă.

Pe de altă parte, la începutul lunii aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că invazia Rusiei asupra Ucrainei putea fi evitată dacă NATO decidea în 2008, la summit-ul de la București, să invite și țara sa alături de Albania și Croația în Planul de Acțiune pentru Aderare.

De ce nu putem fi de ajutor Ucrainei la nivelul la care ne-am fi așteptat

Chiar nu poate statul român să ajute mai mult Ucraina? Am discutat această situație cu expertul în securitate Hari Bucur Marcu. Situația nu este atât de simplă precum pare.

”Se ridică întrebări despre de ce România nu a ales să joace un rol decisiv în acest conflict, că nu lupta împreună cu ucrainenii pentru libertatea Ucrainei. Realitatea este că nici dacă ar vrea nu ar putea. Noi nu avem, în afară de NATO, o armată voluntară pe care să o trimitem la vreun război.

Sau, de exemplu, situația cu blocada grânelor în Ucraina. România, ca stat riveran Mării Negre, dacă ar fi avut o marină militară bine dotată și antrenată ar fi putut să impună deblocarea aceastei căi pur și simplu.

Se poate face acest lucru pentru că este legitim din punct de vedere al dreptului internațional maritim. În momentul în care apare o astfel de blocadă să nu fii de acord cu ea și ca urmare poți să te duci acolo să o deblochezi. Iar acest lucru nu înseamnă o implicare în conflict sau luarea părții unuia sau celuilalt ci pur și simplu te asiguri că rămân deschise căile de navigație internaționale din marea unde ești tu riveran.

Dar noi nu avem cu ce. Acesta este un aspect important de reținut. Și dacă am vrea, noi nu suntem pregătiți din punct de vedere militar ca și dotare și antrenament pentru așa ceva”, a explicat hari Bucur Marcu într-un interviu pentru Ziare.com.

”Noi am trecut peste vechile probleme cu vecinii ucraineni. Nu acesta este motivul”

Specialistul mai spune că ceea ce a făcut România până în acest moment este corect din punct de vedere al resurselor pe care le deținem dar și din punct de vedere moral.

”Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că, noi cu Ucraina pe lângă tratatul de bună vecinătate semnat de pe vremea lui Emil Constantinescu înainte de intrarea României în NATO, pentru a dovedi pentru accesul în Alianța Nord Atlantică și în Uniunea Europeană că nu suntem în situații conflictuale de niciun fel cu vecinii, noi nu avem cu Ucraina vreun program serios de asistență.

De ce nu avem o astfel de colaborare? Pentru că am avut problema aceea juridică cu Insula Șerpilor, am mai avut niște dificultăți la gurile Dunării, tot cu Ucraina, am mai avut problema cu românii din zona Cernăuți care erau nemulțumiți de ceea ce li se întâmpla din punct de vedere cultural și de recunoaștere a calității de român.

Însă noi, aceste incidente le-am lăsat deoparte acum, în acest război. Este foarte important de înțeles că România nu a profitat sub nicio formă de nenorocirea care a fost adusă de Federația Rusă asupra Ucrainei deși au fost invitații publice din partea Kremlinului ca cei care ar fi avut de ”câștigat”, și noi și polonezii, de exemplu, să profităm de această situație să ne rezolvăm problemele cât timp guvernul de la Kiev este implicat în război.

Faptul că noi nu am profitat sub nicio formă de vulnerabilitatea Ucrainei poate fi o contribuție a României. Plus că toate deciziile luate la nivel de NATO și Uniunea Europeană sunt consensuale, România fiind parte la aceste decizii și la contribuția pe care Europa și zona Euro-Atlantică o aduc în favoarea Ucrainei în acest conflict”, a explicat Hari Bucur Marcu.

Ceea ce afăcut statul român până acum a făcut bine

România și-a adus aportul cu ce a putut în această criză. Și va fi implicată și pe viitor în deciziile care se vor lua pentru a ajuta Ucraina.

”Poate am fi vrut mai mult de atât. Probabil din acest motiv nici nu au fost atât de mulți refugiați la noi. Comparativ cu Polonia, de exemplu, noi am avut un sfert sau chiar mai puțin iar mulți nu au venit să stea la noi.

România probabil că ar fi trebuit să facă mai mult dar nu putea. Dar ceea ce a făcut până acum a făcut bine.

Nu mai vorbim despre faptul că orice asistență ulterioară asupra Ucrainei va avea și o componentă românească pentru că vorbim despre acest teritoriu riveran Mării Negre.

Deci România va fi implicată în tot ceea ce se va întâmpla în viitor, fără niciun fel de discuție, chiar dacă nu vom avea noi navele de care au nevoie ucrainenii să se deblocheze”, a mai spus expertul în securitate.

De ce România nu poate contribui cu arme în Ucraina

Într-adevăr occidentul trimite arme către Ucraina. Dar face acest lucru pentru că poate. La noi, industria de armament a fost trasă pe linie moartă.

”Noi am avut o industrie națională de apărare după mondelul complexului industrial militar occidental până înainte de anul 1989. În perioada când Nicolae Ceaușescu își plătea datoriile externe o bună parte din acești bani a provenit din exportul de arme.

Deci noi nu produceam atât pentru nevoile interne ci pentru export. Bine, această industrie a fost prost dimensionată de la început, în sensul în care era mai mare decât comenzile. A avut instituționalizată și componenta de cercetare-dezvoltare dar nu a fost finanțată corespunzător.

Iar în afară de asimilarea în producția internă a unor echipamente de armamente de sorgintă sovietică sau franceză noi nu am avut o cercetare-dezvoltare românească în domeniul armamentelor care să fie competitivă astfel încât să poți să vinzi. Noi am dat destul de mult armament pe produse, făceam troc.

Era o altă concepție națională de apărare. Era apărarea întregului popor împotriva oricărui inamic. Ddar în aceste condiții, în care nici nu știai cine este inamicul nu se putea dimensiona apărarea. Era prost dimensionată și apărarea dar și industria care îi era destinată”, a explicat specialistul.

După anul 1990, în loc să se investească în cercetare-dezvoltare, nu s-a mai făcut nimic. Nu s-a ținut cont că noi aveam forță de muncă. Cei de la Craiova, de exemplu, care asamblau avioane ajunseseră să facă dulapuri metalice.

Iar faptul că dimensiunile armatei noastre sunt reduse, face, cel mai probabil, ca investițiile în industria de armament să fie mică.

”Armata Română are dimensiuni reduse pentru că nu este nevoie de mai mult, astfel că nici nu avem contracte de achiziții masive în care o bună parte de piese de schimb să fie fabricate în România. Adică nu cumpărăm, de exemplu Patriot de la americani și să producem noi aici componente. Turcii și-au făcut fabrică de asamblare de F16 când ei aveau nevoie de 200 de bucăți.

Noi scoatem din discuție industria de apărare ca fiind un element în apărarea națională. Noi, în NATO, ne apărăm împreună. Din acest motiv avem pe teritoriul românesc comandamente de forțe internaționale. Sunt elemente foarte importante, avansate, aduse aici înainte ca oricine să ne atace. În cadrul apărării comune, fiecare contribuie cu ce își permite”, a mai explicat Hari Bucur Marcu.

Cât mai rezistă armata lui Putin în Ucraina și ce este de fapt ”operațiunea militară specială”

Se vorbește de aproximativ 30.000 de soldați ruși uciși în Ucraina. Alte zeci de mii sunt răniți. Cu toate acestea, ei rezistă pe front însă par că acțiunile lor nu au o logică.

”Ei pot să reziste la infinit. Nu aceasta este problema. Ideea este că nu au misiuni. În afară de a cuceri un sat sau un orășel, prin distrugere, nu prea au alte misiuni. La ce armată au desfășurat rușii în Ucraina ar fi trebuit să aibă un avand de 5 kilometri pe zi. Ei au 5 metri pe zi.

Nu au capacitate militară și nici nu au obliectivele militare clar stabilite”, a spus Hari Bucur Marcu.

Ce este de fapt operațiunea militară specială a lui Putin?

”Dacă este să ne luăm după discursurile lui Putin din 24 februarie și 9 mai, este o operațiune militară specială. A fost denumită așa nu pentru a evita să îi spună război ci pentru că este o operațiune de pedepsire a unei populații care ar fi trebuit să adere la federația Rusă și refuză să facă acest lucru și care aveau inclusiv o conotație religioasă cu cler și patriarh care ținea de patriarhul Moscovei și care au refuzat să se supună.

Aceasta este o altă formă de pedepsire.

Este o combinație între Al Doilea Război Mondial de după 1943 când rușii au început ofensiva în Ucraina mai ales, cu războaiele religioase din secolul 17. Vă dați seama unde am ajuns în secolul 21. Ei vor să pedepsească prin distrugere, prin eliminarea elementelor de civilizație occidentală, prin compromiterea unei întregi generații. Vă dați seama când ai luat milioane de copii de acasă, le-ai distrus școlile, ai compromis o întreagă generație”, a mai arătat expertul în securitate.

Cum se va termina războiul din Ucraina

Potrivit specialistului, războiul ”ar putea să se termine și mâine” dar sunt câteva aspecte de stabilit.

”În momentul în care renunță rușii și renunță la această aventură pentru că ei nu au cum să câștige. Ei nu pot să păstreze nici Crimeea. Totul trebuie să se întâmple la masa tratativelor. Focul va trebui să se oprească la un moment dat să se facă o separare a forțelor pe linia de contact și să se discute despre cum se poate rezolva problema”, a mai spus Hari Bucur Marcu.

Spre finalul lunii trecute, după mai multe runde de negocieri eșuate, Rusia și-a exprimat dorința de a relua discuțiile cu Ucraina.

Putin spune însă că Ucraina este vinovată în totalitate pentru încetarea negocierilor de până acum, ceea ce înseamnă că primul pas trebuie să fie făcut de către Kiev.

Pe 24 februarie, Putin a învadat Ucraina, numind acest atac ce se derulează de 100 de zile, o ”operațiune specială militară”

”Sunt cadavre peste tot. Suntem carne de tun”. Filmarea soldaților ruși abandonați de comandanții lor pe frontul din Ucraina VIDEO

Trei militari ruși înspăimântați, pe care comandanții lor i-au abandonat în tranșeele de lângă o centură forestieră, au înregistrat un videoclip. În momentul înregistrării,...

Ucraina a atacat din nou în Rusia. Instalațiile energetice din Smolensk sunt în flăcări, locuitorii sunt evacuați VIDEO

Un incendiu a izbucnit la instalațiile energetice din regiunea Smolensk din Rusia, după un atac cu dronă lansat de Ucraina. Mare parte din locuitorii din Lipetsk, localitate aflată în...