Ce este Legea Magnitsky pe care 100 de europarlamentari vor să o modifice: ”Cerem UE să ia măsuri pentru a îngheța toată averea lui Putin”

102 europarlamentari au cerut conducerii UE luni, 28 februarie, modificarea Legii Magnitsky astfel încât să poată fi înghețată toată averea președintelui rus, Vladimir Putin.

Solicitarea a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel, și Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell.

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009.

Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA [1].

Anunțul a fost făcut pe Facebook de deputatul european Siegfried Mureșan:

„Cerem Uniunii Europene să ia măsuri pentru a îngheța TOATĂ averea lui Vladimir Putin.

Una dintre cele mai eficiente metode de a sancționa războiul declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei este ca Uniunea Europeană să atace averea lui Vladimir Putin.

Dictatorul de la Kremlin nu își ține, însă, averea pe numele său, ci pe numele altor apropiați, mandatari și împuterniciți, în bănci din vestul Europei”, a scris europarlamentarul român.

Solicitarea vizează modificarea Regimului global al UE de sancțiuni pentru drepturile omului (Legea Magnitsky) astfel încât să blocăm mai ușor activele controlate de Vladimir Putin.

”În prezent, acest regim nu permite sancționarea indivizilor implicați în corupția la nivel european. Pentru a putea îngheța activele mandatarilor lui Putin, Uniunea Europeană trebuie să adopte o dispoziție care să includă corupția în regimul de sancțiuni. Legislațiile din Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Australia includ toate corupția în regimurile lor de sancțiuni pentru drepturile omului”, a explicat Mureșan.