Peste 100 de situri din patrimoniul ucrainean, distruse de bombardamentele ruse. Consiliul Europei cere Kremlinului să oprească distrugerea bisericilor din Ucraina

Reprezentanţii speciali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ai Consiliului Europei au făcut apel, joi, la Rusia să înceteze agresiunea şi distrugerea locurilor religioase şi a lăcaşurilor de cult din Ucraina, potrivit unui comunicat comun, citat de The European Times.

”Pe măsură ce atacul militar rusesc împotriva Ucrainei continuă, deplângem victimele războiului şi deplângem milioanele de oameni forţaţi să îşi părăsească locuinţele şi ţara, căutând adăpost şi siguranţă în Ucraina, în Europa şi nu numai. Copiii, femeile şi persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile. Multe victime ale războiului suferă traume psihologice profunde”, se arată în comunicat.

”Suntem oripilaţi de distrugerea locurilor religioase şi a lăcaşurilor de cult: biserici, sinagogi şi moschei. Ele sunt vitale pentru diversele comunităţi religioase ale ţării, mai mult ca niciodată în perioade de criză”, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, Consiliul Europei a fost înfiinţat după Holocaust şi al Doilea Război Mondial, iar OSCE a fost creată la apogeul Războiului Rece, cu promisiunea menţinerii păcii şi securităţii pe continentul european.

”În calitate de reprezentanţi ai ambelor organizaţii angajaţi să promoveze dialogul paşnic, solicităm Rusiei să oprească distrugerea locurilor religioase şi a lăcaşurilor de cult, care, împreună cu uciderea fără discernământ a zeci de mii de civili, constituie crime împotriva umanităţii”, se mai arată în document.

Peste 100 de situri din patrimoniul ucrainean au fost deteriorate sau total distruse de la începutul ofensivei militate ruse în Ucraina pe 24 februarie, susține directorul UNESCO, într-un interviu pentru AFP.

Semnatare a Convenţiei de la Haga din 1954, Ucraina şi Rusia au obligaţia de a proteja patrimoniul cultural în caz de conflict armat, subliniază camerunezul Lazare Eloundou Assomo, amintind că „distrugerea deliberată a siturilor marcate de emblema albastră” a convenţiei poate fi considerată o crimă de război.

Pragul de 100 de situri deteriorate sau total distruse va fi depăşit joi sau vineri, în prezent fiind 98 de situri şi monumente recenzate în opt regiuni ale ţării.

Printre aceste situri, există monumente istorice, unele datând din secolele XI, XII, şi altele cu arhitectura din epoca sovietică de la începutul secolului XX, biserici, catedrale cu obiecte liturgice unice, teatre, ca cel din Mariupol, biblioteci şi alte clădiri de arhivă, monumente construitespre gloria istoriei Ucrainei.

„Bilanţul s-au putea mări: există oraşe care încep să fie accesibile şi unde începe să se vadă faptul că pagubele pot fi mult mai grave decât ne-am imaginat şi sunt alte locuri în care luptele s-au intensificat sau vor escalada în următoarele zile, aşa că suntem încă foarte îngrijoraţi. Este dramatic, este o întreagă istorie, o întreagă identitate care este afectată de aceste distrugeri. Unele dintre aceste situri şi aceste monumente vor necesita timp să fie reconstruite şi altele probabil că nu vor putea fi refăcute”, a declarat oficialul de la UNESCO.

„Informaţii ne parvin de la autorităţile ucrainene, noi le credem pentru că ne vin de la profesionişti din domeniul patrimoniului şi de la reprezentanţii presei aflaţi pe teren. Avem semnat şi un parteneriat cu Unistar-Unosat, centrul satelitar al ONU, care ne permite să obţinem fotografii din satelit. Cu ajutorul acestor informaţii, putem să confirmăm starea de degradare a siturilor. Cea mai bună verificare a pagubelor rămâne, evident, deplasarea în teren, iar ceea ce noi facem acum este o verificare într-o primă etapă”, a mai spus acesta.

„În ceea ce priveşte cele şapte situri clasate în patrimoniul mondial al UNESCO, ele nu sunt deocamdată avariate”, potrivit informaţiilor pe care le are UNESCO.

Lazare Eloundou Assomo a mai spus: „Suntem în contact strâns cu profesionişti ucraineni care îşi asumă riscuri în fiecare zi pentru a-şi proteja istoria şi moştenirea. Le oferim consiliere tehnică şi echipamente, de exemplu pentru a face faţă incendiilor şi bombardamentelor”.

„Într-o situaţie de război, există filiere de trafic, motiv pentru care UNESCO a cerut ţărilor, în special celor limitrofe, să fie vigilente cu privire la patrimoniul, obiectele culturale, care ar putea veni din Ucraina, lucrăm cu Interpol şi cu partenerii noştri. pentru a preveni acest lucru”, potrivit acestuia.

„După cum am amintit recent, Ucraina şi Rusia au semnat ambele Convenţia de la Haga din 1954 şi, prin urmare, au obligaţia de a proteja moştenirea culturală în caz de conflict armat. Această convenţie prevede în special că, în caz de ostilităţi, clădirile sunt marcate cu emblema convenţiei din 1954 - un scut albastru - şi că aceste clădiri nu pot fi nici vizate intenţionat, nici victime colaterale ale luptei sau bombardamentelor. Este o încălcare a dreptului internaţional şi poate fi considerată şi o crimă de război, de aceea am încurajat şi asistăm autorităţile ucrainene să facă acest marcaj, pe care au început să-l facă la Kiev”, a subliniat reprezentantul UNESCO.

Propagandiștii Kremlinului au făcut deja lista orașelor rusești care ar putea fi lovite de ucraineni cu rachete americane ATACMS VIDEO

Perspectiva ca Forțele Armate ale Ucrainei să fie dotate cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune i-a speriat pe propagandiștii de la Kremlin. Una dintre cele mai importante...

Contraspionajul german lansează „vânătoarea“ de spioni chinezi și ruși

Recentele arestări ale spionilor chinezi și ruși reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece se crede că alte sute de agenți "mișună" în Germania. După o serie de arestări de profil...