După schimbul de deținuți, Kievul se teme că Moscova și Washingtonul poartă și alte discuții secrete despre pace

Kievul s-a alarmat la schimbul de prizonieri dintre Occident și Rusia, temându-se că negocierile ar putea fi doar vârful icebergului contactelor secrete dintre Putin și Occident, fără știrea Ucrainei, relatează The Washington Post.

Amploarea, complexitatea și secretul acestei operațiuni, care a fost realizată în urma unor luni de negocieri diplomatice minuțioase și complexe între Statele Unite și Rusia, cu siguranță nu au trecut neobservate, notează WP. Și, deși Kremlinul a respins, vineri, 2 august, ideea că schimbul de deținuți ar putea conduce la semnarea unui alt acord de încetare a războiului, Kievul se teme de mult timp că astfel de contacte secrete între Moscova și Washington pe această temă ar putea fi în curs chiar acum.

Cu toate acestea, Mihailo Podoliak, consilier prezidențial, a declarat pentru WP că Ucraina este acum "prea independentă" pentru a fi ocolită sau pentru a-i fi impusă o viziune privind încetarea focului. În același timp, Kievul înțelege că se menține pe linia frontului datorită armelor și fondurilor din străinătate. Iar dacă una dintre aceste linii este întreruptă, Ucraina va avea probleme.

„Când a izbucnit conflictul cu Rusia în urmă cu 10 ani, liderii francez și german Francois Hollande și Angela Merkel l-au împins pe președintele ucrainean Petro Poroșenko să semneze un acord de încetare a focului, cunoscut sub numele de acordurile de la Minsk, în condiții foarte nefavorabile“, scrie WP, lăsând să se înțeleagă că Ucraina are un istoric negativ al coerciției.

La 1 august, a avut loc la Ankara, cu medierea Turciei, cel mai mare schimb de deținuți, de la sfârșitul Războiului Rece, între Occident și Rusia. Acesta a implicat 26 de prizonieri din șapte țări. Printre aceștia se numără reporterul WSJ Evan Gershkovich, pușcașul marin Paul Whelan, liderul opoziției ruse Ilia Iașin și jurnalista radio Alsu Kurmașeva. După schimb, 13 dintre participanți s-au întors în Germania, trei în Statele Unite și zece în Rusia. Printre aceștia din urmă se numără colonelul FSB Vadim Krasikov, care a fost implicat în asasinarea unui opozant al Kremlinului în 2019. Cu toate acestea, mass-media speculează că acesta ar fi fost implicat și în asasinarea lui Anatoli Sobciak, motiv pentru care deține informații valoroase pentru Vladimir Putin.

Cum ar putea răspunde Putin după ce Occidentul a permis Ucrainei lovituri cu rază lungă de acţiune. „Testele nucleare ar fi ceva nou”

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat, recent, NATO cu război dacă Occidentul permite Ucrainei să-și folosească rachetele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia. Opțiunile de...

Vizita lui Putin în Mongolia a avut și un scop ascuns. Să se consulte cu șamanii despre război

Vizitele lui Vladimir Putin în Tuva și apoi în Mongolia de la începutul lunii septembrie au avut un scop ascuns pe lângă cel oficial - să comunice cu șamanii, susține jurnalistul rus...