De patru ani, Ucraina se află în mijlocul unui război brutal, cu un preț uman și material greu de suportat, iar ceea ce părea a fi o solidaritate de neclintit din partea Occidentului începe să se fisureze. Ucrainenii trăiesc acum un sentiment tot mai adânc de trădare, departe de încrederea din primele luni de conflict. Aceasta nu este doar o stare de spirit, ci și o realitate palpabilă: sprijinul țărilor occidentale, care ar fi trebuit să fie intransigent, a început să scadă considerabil, scrie omul de afaceri și filantrop Lord Ashcroft în Sunday Telegraph.
Dacă Ucraina își pierde încrederea în Occident, are toate motivele să o facă. La începutul războiului, steagurile ucrainene fluturau din case și clădiri publice, dar aceste imagini sunt acum tot mai rare. În Statele Unite, un număr tot mai mare de cetățeni consideră că sprijinul acordat Ucrainei în termeni umanitari și militari a fost deja prea mult. În Marea Britanie, aceeași tendință este din ce în ce mai evidentă, iar în rândul susținătorilor lui Donald Trump, aproape jumătate consideră că SUA sunt deja prea implicate pe frontul militar. Aceste schimbări de opinie se resimt pe ambele maluri ale Atlanticului, iar acum, din ce în ce mai mult, se vorbește despre un compromis, în loc de o victorie clară a Ucrainei.
După trei ani de război de uzură, cu sute de mii de victime, ucrainenii sunt obosiți. Optimismul devine tot mai greu de găsit, iar o mare parte dintre ei nu mai cred că se află pe drumul unei victorii clare. Mai puțin de un sfert dintre ucraineni consideră că apărarea țării lor progresează, față de 85% acum doi ani. Majoritatea nu cred într-o victorie clară, ci într-o stagnare, iar mulți sunt sceptici în legătură cu posibilitatea înfrângerii invaziei ruse. De asemenea, este de înțeles opoziția masivă față de propunerea administrației Biden de a reduce vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani.
Totodată, ucrainenii acceptă tot mai mult ideea că un acord trebuie negociat, nu câștigat pe câmpul de luptă. O mare majoritate crede că soluția finală va veni prin negocieri, nu prin mijloace militare – ceea ce contrazice poziția din 2023, când optimismul era încă ridicat. Numai trei din zece persoane cred că Ucraina poate recuceri toate teritoriile anexate de Rusia și că trebuie să lupte până la capăt pentru acest obiectiv. Majoritatea sunt conștienți că va fi necesar să renunțe la teritorii pentru a obține pacea, fie din imposibilitatea de a le recuceri prin forță, fie pentru că războiul continuu reprezintă un cost prea mare.
Pe de altă parte, și în Rusia se simte un impuls către negocieri. Deși este un subiect delicat, având în vedere natura regimului de la Moscova, cifrele nu pot fi ignorate: mulți ruși nu mai susțin necondiționat operațiunea militară din Ucraina și sunt din ce în ce mai deschiși către un acord diplomatic. Deși Putin rămâne popular în rândul multora, sprijinul pentru război pare să fi scăzut, mai ales printre cei care nu se informează din media controlate de stat. Aproape jumătate dintre ruși consideră că viața le-a devenit mai grea în ultimii trei ani, iar mulți dau vina pe guvernul federal și pe conflictul din Ucraina. Majoritatea celor chestionați spun că se așteaptă la o soluție diplomatică pentru încheierea războiului.
Nu înseamnă că pacea e la orizont, însă. Majoritatea ucrainenilor cred că războiul va continua și anul viitor. Chiar și așa, o parte dintre ei speră ca alegerea lui Trump să însemne o încheiere mai rapidă a conflictului, deși nu mulți cred că aceasta va aduce un rezultat mai favorabil pentru Ucraina.
În plus, deschiderea pentru negocieri nu înseamnă că ucrainenii sunt dispuși să accepte orice condiție. Recunoașterea oficială a teritoriilor ca fiind rusești este un tabu pentru majoritatea acestora. Aceasta nu face decât să sublinieze atașamentul lor față de integritatea teritorială și demnitatea națională, lucruri pe care aliații din Vest le-au subestimat continuu. În fața acestei crize, ucrainenii nu au multă încredere în garanțiile de securitate pe care le-ar putea oferi Occidentul, mai ales după eșecul Memorandumului de la Budapesta din 1994, când Marea Britanie și Statele Unite au promis asigurări de securitate în schimbul renunțării Ucrainei la armele nucleare.
Timp de trei ani, Occidentul nu a reușit să își respecte retorica „cu orice preț” privind apărarea Ucrainei. Pe măsură ce intrăm în jocul final - dacă despre asta este vorba - nu mai putem șovăi. În mod ironic, am constatat că proporția britanicilor și americanilor care consideră Rusia drept o amenințare serioasă la adresa securității țării lor a crescut în același timp în care disponibilitatea lor de a ajuta la combaterea acestei amenințări pe linia frontului a scăzut. Poate că va exista un preț de plătit pentru aceasta, conchide Lord Ashcroft în Sunday Telegraph.